Universitatea „B. P. Hașdeu” din Cahul, desființată: Guvernul a decis fuzionarea cu UTM, în pofida criticilor mediului academic
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul își încetează existența juridică. Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, proiectul de hotărâre privind lichidarea instituției din sudul Republicii Moldova prin absorbția acesteia de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). Decizia a fost prezentată de ministrul Educației, Dan Perciun, și adoptată în pofida criticilor formulate anterior de reprezentanți ai mediului academic din Republica Moldova și România.
Potrivit documentului, procesul de reorganizare urmează să fie definitivat până în august 2026. Universitatea din Cahul va fi transformată într-un Centru Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, care va funcționa în cadrul UTM, fără statut de universitate independentă. Centrul va fi reprezentat în conducerea instituției de un prorector.
Hotărârea prevede transferul tuturor studenților, cadrelor didactice, patrimoniului și obligațiilor Universității din Cahul către Universitatea Tehnică a Moldovei, până la 1 septembrie. Totodată, va fi instituit un moratoriu de trei ani asupra reducerilor de personal. În situațiile în care transferul unor angajați nu va fi posibil, aceștia vor putea fi disponibilizați conform legislației muncii.
Autoritățile susțin că activitatea academică în municipiul Cahul va continua sub noua formă instituțională, însă fără autonomia unei universități de sine stătătoare. Reorganizarea este parte a reformei sistemului de învățământ superior, promovată intens de Ministerul Educației în ultimele două luni.
Decizia a fost criticată în spațiul public de cadre universitare și organizații profesionale, care au avertizat asupra riscurilor pentru autonomia universitară și pentru dezvoltarea regională a sudului Republicii Moldova, una dintre cele mai vulnerabile zone din punct de vedere socio-economic.
În paralel, Executivul a examinat și un proiect de modificare a Codului Educației, ce vizează mandatele funcțiilor de conducere din universități. Documentul stabilește că funcțiile de rector și decan pot fi exercitate cel mult două mandate consecutive, a câte cinci ani fiecare, însă introduce o excepție: rectorii în al căror mandat instituția este reorganizată prin absorbție pot deține trei mandate consecutive.
Proiectul mai prevede că mandatul rectorului și al prorectorilor încetează de drept la atingerea vârstei de 65 de ani, iar mandatul prorectorilor încetează automat la începutul unui nou mandat de rector.
În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora modificările propuse la Codul Educației, coroborate cu procesul de comasare, ar putea crea condiții pentru obținerea unui al treilea mandat de rector la Universitatea Tehnică a Moldovei. Criticii susțin că proiectele ar fi, în percepția lor, „dedicate” unor interese legate de mandatul actualului rector al UTM, Viorel Bostan, aflat la conducerea instituției din anul 2016.
