Ziua în care vor avea loc funeraliile lui Vladimir Beșleagă va fi decretată zi de doliu național. Mesajul Maiei Sandu

Ala Găină

Ziua funeraliilor scriitorului Vladimir Beșleagă va fi decretată zi de doliu național. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu.

„Omul și Scriitorul Vladimir Beșleagă ne-a părăsit, dar ne-a lăsat ceva extrem de prețios. Ne-a lăsat o moștenire literară bogată, în care găsim pecetluite frământările poporului nostru și zbuciumul Istoriei și trăirilor noastre. Ne-a lăsat multă căldură și bunătate, o înțelepciune blândă, care ne povățuia să iubim acest Neam de la mic la mare. Cea mai importantă lecție pe care ne-a lăsat-o a fost să ne convingă să nu disperăm și, sub „cumplite vremi”, să ne păstrăm spiritul liber și demn.

Pentru a-i aduce un omagiu marelui Beșleagă, ziua funeraliilor va fi decretată zi de doliu național.

Zborul Tău, Maestre, nu mai este frânt. Îți urăm zbor lin! Sincere condoleanțe familiei și întregului neam – care l-a cunoscut, respectat și citit”, a scris Maia Sandu pe rețelele sociale.

Celebrul scriitor, traducător și fost membru al primului parlament al Republicii Moldova, Vladimir Beșleagă, a murit marți, 25 februarie.

Vladimir Beșleagă s-a născut pe data de 25 iulie 1931, în satul Mălăiești, raionul Grigoriopol. Primul său roman, „Zbor frânt” (1966), este recunoscut drept una din prozele remarcabile ale perioadei postbelice, unul din romanele care au schimbat fața prozei din Moldova. Vladimir Beșleagă s-a remarcat pentru utilizarea unor noi tehnici narative, în special în romanul psihologic „Viața și moartea nefericitului Filimon…”, scris în anii ’60, dar care a fost publicat abia în 1988.

Maestrul Beșleagă a semnat numeroase tablete, eseuri, reflecții și note memorialistice. A primit Premiul de Stat al RSSM (1978). Este Scriitor al Poporului (1991). Între ani 1990-1994, a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. A obținut „Ordinul Republicii” (în 1996, pe care 1-a recuzat). Manuscrisele mai multor romane („Zbor frânt”, „Ignat și Ana”, „Sânge pe zăpadă” etc.) se păstrează în colecția Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”.