SUA şi UE vor să impună sancţiuni împotriva Iranului după atacul asupra Israelului

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că se aşteaptă să ia măsuri „în zilele următoare”, în timp ce şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că blocul comunitar lucrează în acest sens.

Israelul şi-a îndemnat aliaţii să sancţioneze programul de rachete al Teheranului. Sancţiunile Naţiunilor Unite privind acest program au expirat în octombrie. Aceste sancţiuni au fost legate de un acord mai amplu de limitare a programului nuclear iranian.

Cu toate acestea, o serie de ţări, inclusiv SUA, UE şi Regatul Unit, au menţinut sancţiunile şi au adăugat altele noi.

Şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul-locotenent Herzi Halevi, a anunţat luni că atacul iranian nu va rămâne fără răspuns.

Primul atac direct din istorie al Iranului asupra Israelului, sâmbătă, a fost marcat de un val de peste 300 de rachete şi drone lansate din Iran, Irak, Siria şi Yemen, majoritatea fiind doborâte de Israel şi aliaţii săi.

Teheranul a declarat că atacul a fost o ripostă la un presupus atac aerian israelian asupra consulatului său din Siria la 1 aprilie, în care au fost ucise 13 persoane.

Până în prezent, Israelul pare să fi contracarat doar cu o ofensivă diplomatică. Ministrul său de Externe a îndemnat mai mult de 30 de ţări să impună sancţiuni asupra programului de rachete al Iranului.

De asemenea, a cerut ca Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) – o forţă militară, politică şi economică majoră în Iran – să fie desemnat drept organizaţie teroristă, lucru pe care SUA l-a făcut deja, dar nu şi Marea Britanie.

Marţi, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat: „În ceea ce priveşte sancţiunile, mă aştept pe deplin să luăm măsuri suplimentare de sancţionare împotriva Iranului în zilele următoare. Nu ne previzualizăm instrumentele de sancţiuni. Dar, în discuţiile pe care le-am avut, toate opţiunile pentru a întrerupe finanţarea terorismului din Iran continuă să fie pe masă.”

Ea a adăugat că exporturile de petrol ale Iranului sunt „un posibil domeniu” care ar putea fi abordat.

„În mod clar, Iranul continuă să exporte o parte din petrol. Este posibil să putem face mai mult”, a afirmat Yellen

Ea a declarat că SUA utilizează deja sancţiuni financiare pentru a izola Iranul şi a întrerupe capacitatea acestuia de a finanţa grupuri proxy şi de a sprijini războiul Rusiei din Ucraina – inclusiv prin vizarea a peste 500 de persoane şi entităţi.

Sancţiunile americane existente împotriva Iranului interzic deja aproape toate schimburile comerciale ale americanilor cu această ţară.

Consilierul pentru Securitate Naţională al SUA, Jake Sullivan, a declarat ulterior că noile sancţiuni vor viza „Iranul, inclusiv programul său de rachete şi drone”, precum şi Gărzile Revoluţionare şi Ministerul iranian al Apărării.

„Anticipăm că aliaţii şi partenerii noştri vor urma în curând cu propriile sancţiuni”, a adăugat el.

„Aceste noi sancţiuni şi alte măsuri vor continua un ritm constant de presiune pentru a limita şi degrada capacitatea şi eficienţa militară a Iranului şi pentru a face faţă întregii game de comportamente problematice ale acestuia”, a mai declarat Sullivan

Josep Borrell, diplomatul de top al UE, a declarat că unele state membre au cerut extinderea sancţiunilor împotriva Iranului.

El a afirmat că va trimite o solicitare către serviciul diplomatic al UE pentru a „începe activitatea necesară legată de sancţiuni”.

Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a salutat „tendinţa pozitivă de adoptare a sancţiunilor” într-o postare pe X, fostul Twitter.

Liderii mondiali au îndemnat la reţinere în încercarea de a evita o escaladare majoră în Orientul Mijlociu, în urma ultimului atac.

Preşedintele american Joe Biden – care a declarat în repetate rânduri că sprijinul său pentru Israel este „de fier” – a afirmat că el crede că Israelul ar trebui să declare victoria în acest episod şi „să ia victoria”.

Într-o convorbire telefonică purtată marţi seară, premierul britanic Rishi Sunak l-a avertizat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu împotriva unei noi escaladări a răspunsului său.

„El a subliniat că o escaladare semnificativă nu este în interesul nimănui şi nu va face decât să adâncească insecuritatea în Orientul Mijlociu. Acesta a fost un moment în care capetele calme trebuie să prevaleze”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.

Grupul G7, format din cele mai bogate şapte ţări din lume, „coordonează în prezent un răspuns diplomatic”, au adăugat ei.

Iranul a indicat că consideră chestiunea „încheiată” dacă Israelul nu ripostează – preşedintele iranian Ebrahim Raisi avertizând că „cea mai mică acţiune împotriva intereselor Iranului va fi cu siguranţă întâmpinată cu un răspuns sever, extins şi dureros”.

Rusia – un aliat al Iranului – a îndemnat, de asemenea, la reţinere, a declarat marţi Kremlinul în urma unei convorbiri telefonice între preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele Raisi.

„Vladimir Putin şi-a exprimat speranţa că toate părţile vor da dovadă de reţinere rezonabilă şi vor preveni o nouă rundă de confruntare plină de consecinţe catastrofale pentru întreaga regiune”, a declarat Kremlinul.