Curtea de Apel București menține interdicția pentru Ion Ceban. Primarul Chișinăului acuză o campanie împotriva sa
Curtea de Apel București a respins joi, 11 septembrie, cererea primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, de suspendare a executării dispoziției prin care i s-a interzis intrarea în România și în spațiul Schengen.
„Se respinge cererea formulată în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Imigrări, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă”, se arată în decizia instanței. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile.
Amintim că, la începutul lunii iulie, Ministerul de Externe al României a anunțat că Ion Ceban, liderul Partidului Mișcarea Alternativă Națională, se află pe lista persoanelor care au primit interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen, alături de alți doi cetățeni moldoveni. Măsura a fost justificată prin „considerente de siguranță națională”, fără alte explicații suplimentare.
Reacția lui Ion Ceban
Într-un mesaj video postat pe rețelele sociale, Ion Ceban a criticat atenția excesivă a autorităților și a clasei politice asupra sa, în detrimentul problemelor reale ale oamenilor.
„Fiscul vine să verifice, să nu verifice. Poliția să aducă tot felul de acuzații. Miniștri, deputații, de dimineață până seara dezbat subiectul Ion Ceban, în loc să discutăm despre soluții reale pentru Republica Moldova”, a spus primarul Chișinăului.
Referindu-se la decizia Curții de Apel București, acesta a subliniat că va continua să urmeze pașii legali și a sugerat că atacurile asupra sa sunt motivate politic, mai ales în preajma alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
„Vom merge în continuare conform procedurii legale. Cu două săptămâni înainte de alegeri, trebuie să răspund la toată mass-media, la deputați, la președinți. Cătați-vă oameni de treabă și haideți să discutăm problemele cetățenilor de zi cu zi”, a declarat Ceban.
El a făcut apel la mobilizare electorală, susținând că adevărata miză rămâne agenda cetățenilor și „dreptatea pentru fiecare”
