De asemenea, incidentul este folosit de adversarii externi și partidele eurosceptice pentru a ataca standardele Uniunii privind statul de drept, mai ales în contextul unor scandaluri anterioare, precum Qatargate.
Gheorghe Piperea, eurodeputatul român care a fost în spatele unui vot de neîncredere eșuat împotriva lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru Politico faptul că ia în considerare posibilitatea de a iniția o nouă moțiune.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat pentru mass-media de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce le dau constant lecții tuturor celorlalți”.
UE se luptă să scape de o serie de scandaluri de corupție de la începutul acestui deceniu. Raidurile de marți vin în urma scandalului „Qatargate” din 2022, când statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze europarlamentarii prin mită și cadouri, precum și a anchetei din acest an privind activitățile de lobby ale gigantului tehnologic chinez Huawei în Europa.
Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută marți, în cadrul unei anchete în Belgia privind o posibilă fraudă în utilizarea fondurilor UE, a declarat pentru AFP o sursă apropiată cazului.
Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, iar ancheta se referă la presupuse fraude legate de formarea tinerilor diplomați, finanțată de UE.
Alte două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei, au fost arestate la Bruxelles marți dimineață în legătură cu ancheta, potrivit aceleiași surse.
Parchetul European (EPPO) a anunțat marți percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) din Bruxelles.
La cererea EPPO, aprobată de judecătorul de instrucție, Poliția Federală (FGP West-Vlaanderen) a efectuat percheziții în mai multe clădiri ale Colegiului Europei din Bruges, la Serviciul European de Acțiune Externă din Bruxelles și la locuințele suspecților. Perchezițiile au beneficiat și de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
În discuție este proiectul pentru Academia Diplomatică a Uniunii Europene – un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomați din statele membre -, care a fost atribuit de Serviciul European de Acțiune Externă Colegiului Europei din Belgia, în perioada 2021-2022, în urma unei proceduri de licitație.
Ancheta se concentrează asupra faptului dacă Colegiul Europei și/sau reprezentanții acestuia au fost informați în prealabil cu privire la criteriile de selecție ale procedurii de licitație și au avut motive suficiente să creadă că li se va atribui implementarea proiectului, înainte de publicarea oficială de către SEAE a anunțului de licitație.
Există suspiciuni puternice că, în timpul procesului de licitație pentru program, a fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar referitor la concurența loială și că informații confidențiale legate de achizițiile publice în curs au fost partajate cu unul dintre candidații care participau la licitație.
Înainte de percheziții, EPPO a solicitat ridicarea imunității mai multor suspecți, care a fost acordată.
Faptele care fac obiectul anchetei au fost raportate inițial către OLAF. Acestea ar putea constitui fraudă în domeniul achizițiilor publice, corupție, conflict de interese și încălcare a secretului profesional. Ancheta este în curs de desfășurare pentru a clarifica faptele și a stabili dacă au avut loc infracțiuni.
