„Amendamentul Hebel”, criticat dur de Comisia de la Veneția. Experții europeni cer PAS revizuirea regulilor de vetting în justiție
Comisia de la Veneția a emis un aviz critic la adresa guvernării de la Chișinău cu privire la așa-numitul „amendament Hebel”. Experții europeni recomandă revizuirea de urgență a mecanismului prin care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a modificat regulile de numire a membrilor internaționali ai comisiilor de vetting, concluzionând că actuala formulă anulează practic dialogul dintre majoritatea parlamentară și opoziție.
Modificarea legislativă vizată este cea care a permis numirea membrilor internaționali (inclusiv a lui Herman von Hebel în Comisia de Vetting) cu votul a doar 51 de deputați (majoritate absolută), după un singur eșec de a întruni majoritatea calificată de 61 de voturi.
Lipsă de transparență și dezbateri mimate
În documentul publicat de Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului a Consiliului Europei, instituțiile europene critică dur modul în care PAS a promovat aceste reguli. Amendamentul a fost introdus direct în lectura a doua, într-un proiect de lege care avea un cu totul alt obiect principal, privând opoziția și societatea civilă de o participare reală la procesul legislativ.
De asemenea, experții internaționali desființează argumentele invocate de puterea de la Chișinău:
„Urgența, prevenirea blocajelor instituționale și continuitatea activității comisiilor de evaluare nu constituie o justificare suficientă pentru introducerea unui mecanism atât de rigid. Argumentele privind constrângerile de timp nu sunt suficiente pentru a fundamenta o asemenea modificare legislativă”, se arată în aviz.
Recomandările de bază ale Comisiei de la Veneția:
- Introducerea unui interval semnificativ de timp între primul vot (de 3/5) și al doilea vot (majoritate absolută), pentru a lăsa loc unor negocieri reale între putere și opoziție;
- Votarea separată a fiecărui candidat internațional în parte;
- Modificarea amendamentului astfel încât mecanismul de depășire a blocajelor să nu elimine necesitatea consensului politic larg.
Totuși, structurile europene menționează că mecanismul în sine nu contravine flagrant standardelor internaționale, strict prin prisma caracterului său temporar și a contextului sensibil al reformei justiției din Republica Moldova. Referitor la aplicarea noilor reguli asupra procedurilor aflate deja în desfășurare, Comisia de la Veneția a evitat să se pronunțe, lăsând decizia la latitudinea Curții Constituționale de la Chișinău.
