Cutremur politic la Belgrad: Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că va demisiona și va provoca alegeri anticipate
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, aflat la putere de 12 ani ca premier sau șef al statului, a anunțat sâmbătă că va demisiona „în câteva săptămâni”. Decizia vine după 18 luni de proteste masive anti-guvernamentale și va declanșa alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, cu mult înainte de termenul limită din 2027.
Tragedia care a aprins scânteia protestelor
Deși manifestațiile împotriva corupției durau deja de un an și jumătate, presiunea publică a explodat în noiembrie 2024, după prăbușirea unei copertine la gara din Novi Sad, accident soldat cu 16 morți. Protestatarii, opoziția și organizațiile pentru drepturile omului au acuzat direct guvernul de corupție sistemică și management defectuos al proiectelor de infrastructură.
Zilele trecute, mișcările studențești au organizat noi comemorări și au cerut scrutin anticipat. „Voi mai fi președinte doar câteva săptămâni, apoi voi demisiona”, a declarat Vučić în fața unei mulțimi de susținători aduși cu autocarele la un miting pro-guvernamental din Belgrad.
„Nu este sfârșitul lui Vučić”: Strategia din spatele demisiei
Analiștii politici avertizează că gestul liderului de la Belgrad nu înseamnă retragerea sa din politică, ci mai degrabă o manevră de a preîntâmpina o prăbușire inevitabilă.
În Serbia, funcția de președinte este în mare parte ceremonială, deși Vučić a controlat autoritar guvernul prin partidul său, SNS (Partidul Progresist Sârb). Planul liderului sârb ar fi:
- Să își propulseze un aliat loial pe scaunul prezidențial.
- Să candideze pentru funcția de prim-ministru, preluând astfel oficial frâiele puterii executive.
„Acesta nu este deloc sfârșitul lui Vučić”, explică Radivoje Grujić, analist politic. „Are deja un plan care cu siguranță nu înseamnă pensionare politică – dimpotrivă, puterea în Serbia îl urmează pe Vučić, indiferent de titlul pe care îl poartă.”
Discurs dur și acuzații de „complot extern”
În timpul mitingului, Vučić a lansat atacuri dure la adresa studenților și opoziției, acuzându-i că vor să „distrugă țara” în complicitate cu forțe externe nenumite – o retorică des întâlnită în regiune.
În încercarea de a-și asigura victoria sub o nouă listă electorală numită „Serbia Unită”, Vučić a promis mărirea pensiilor, ajutoare pentru săraci și reforme în sănătate, promițând totodată că partidul său va stârpi corupția. Pe de altă parte, opoziția îl acuză de violență politică, legături cu crima organizată și suprimarea presei libere.
Între UE și Rusia: Presiunea geopolitică asupra Serbiei
Serbia este oficial candidată la aderarea în Uniunea Europeană, însă Belgradul continuă să mențină relații extrem de strânse cu Moscova și Beijingul. Pentru a deveni membru UE, țara trebuie să își reformeze justiția, să asigure alegeri libere, să combată corupția și, cel mai important, să își alinieze politica externă cu cea a blocului comunitar – un echilibru tot mai greu de menținut pentru regimul de la Belgrad în actualul context internațional.
