UMBRA LUI 23 AUGUST. 87 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov: Cum au împărțit Hitler și Stalin Europa și au condamnat Basarabia la ocupație și deportări
Data de 23 august marchează 87 de ani de la semnarea infamului Pact Ribbentrop-Molotov — actul cinic prin care Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au redesenat harta Europei de Est. Pentru teritoriul actual al Republicii Moldova, acordul secret dintre doi dictatori a însemnat începutul uneia dintre cele mai negre perioade din istorie: pierderea libertății, ocupația militară și valurile succesive de deportări în Siberia și Kazahstan.
Pe 23 august 1939, la Moscova, ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și omologul său german Joachim von Ribbentrop semnau, în prezența lui Iosif Stalin, un tratat de neagresiune. Dincolo de textul oficial, adevărata miza a constituit-o Protocolul adițional secret, prin care cele două regimuri totalitare își împărțeau sferele de influență teritorială.
La doar o săptămână de la semnare, pe 1 septembrie 1939, Germania ataca Polonia, iar pe 17 septembrie URSS invada estul aceleiași țări, declanșând oficial cel de-al Doilea Război Mondial.
Ultimatumul din iunie 1940 și prăbușirea Basarabiei
Consecințele pactului au lovit direct România și teritoriul dintre Prut și Nistru în vara anului 1940. Pe 26 iunie 1940, URSS a transmis un ultimatum agresiv prin care cerea evacuarea administrației civile și a armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei în termen de doar patru zile.
Izolată pe plan internațional și presată de axa Moscova-Berlin, conducerea de la București a cedat teritoriile fără luptă. Deși populației i s-a promis inițial timp pentru evacuare, trupele sovietice au încălcat termenul și au ocupat rapid regiunea, tăind orice cale de scăpare pentru sute de mii de oameni.
Calvarul deportărilor: Familii întregi trimise în Siberia
Instaurarea regimului sovietic a fost urmată imediat de o represiune dură. Oamenii de cultură, primarii, profesorii, preoții, funcționarii publici și gospodarii din sate au fost etichetați drept „dușmani ai poporului”.
În perioada august – noiembrie 1940 a început primul val masiv de arestări și deportări. Peste 59.000 de basarabeni au fost ridicați noaptea din case, încărcați în vagoane pentru vite și trimiși în condiții inumane spre lagărele din Siberia și Kazahstan. Bărbații erau separați violent de familii, iar majoritatea nu s-au mai întors niciodată.
O zi, două tragedii: Memoria victimelor totalitarismului
Pentru mulți cetățeni din Europa Centrală și de Est, inclusiv din Republica Moldova, crimele stalinismului au lăsat răni la fel de adânci ca cele ale fascismului.
Recunoscând această dublă tragedie, Parlamentul European a declarat ziua de 23 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Această dată ne amintește că libertatea, suveranitatea și demnitatea umană nu pot fi niciodată obiect de negociere între dictatori.
