Premierul Vasile Tofan a anunțat astăzi două modificări importante în componența Guvernului. Eugeniu Osmochescu este propus pentru preluarea Ministerulu…
Actualizat acum 4 ore
Conflictul dintre compania aeriană FlyOne și autoritățile de la Chișinău capătă o nouă dimensiune. Co-fondatorul operatorului aerian, Vladimir Cebotari, susține că în spatele deciziilor restrictive emise de instituțiile statului s-ar afla un cerc restrâns de persoane care acționează din umbră și instrumentalizează guvernarea.
Într-un interviu acordat revistei The List, Vladimir Cebotari a declarat că cunoaște persoanele responsabile de ceea ce el numește „atacuri” împotriva companiei, dar a refuzat, deocamdată, să le facă publice numele.
„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei «nu pot să nu îndeplinească ordinele». Primim și astfel de mesaje. Acel «cineva» recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a afirmat Cebotari.
Co-fondatorul FlyOne sugerează că deciziile nu vin neapărat de la nivelul politic executiv, ci de la persoane din exterior care implică funcționari publici în acțiunile lor.
„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: «project management». E un cuvânt-cheie, există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, a adăugat Cebotari, făcând aluzie la un episod petrecut cu 16-17 ani în urmă.
Tensiunile dintre autorități și FLYONE au escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS). Prin aceasta, autoritățile au refuzat aprobarea investițiilor și au dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile, în urma unei verificări care a durat aproape 11 luni.
Punctul sensibil al deciziei îl reprezintă baza juridică folosită. Decizia CEIISS s-a întemeiat pe Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995 — act normativ abrogat încă din toamna anului 2025, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi privind securitatea națională (nr. 249/2025).
Pe 24 iulie, FLYONE a contestat în instanță deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice (ASP), cerând anularea și suspendarea măsurilor restrictive, invocând tocmai aplicarea unei legislații abrogate.
Modificări legislative în regim de urgență și litigiu internațional
La mai puțin de o lună de la decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a modificat cadrul legal. Un amendament semnat de deputatul PAS Radu Marian a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat. Amendamentul a fost atașat unui proiect de lege fără legătură directă (axat pe sisteme fotovoltaice și reglementări în construcții), fiind votat pe 23 iulie și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.
Totodată, noua redactare a largit formularea legală, înlocuind „pericolul deosebit pentru securitatea statului” cu sintagma mai generală „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.
Deși Ministerul Infrastructurii a recunoscut anterior utilizarea legii abrogate, instituția a susținut că fundamentarea rămâne valabilă. Legalitatea deciziei din 22 iunie urmează însă să fie tranșată de instanța de judecată raportat la legile în vigoare la data emiterii actului.
În paralel cu acțiunile din instanțele naționale, asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva Republicii Moldova. Potrivit unor surse din piață, pretențiile financiare înaintate statului ar putea depăși 500 de milioane de dolari SUA, informație neconfirmată oficial de reprezentanții companiei.
