Veaceslav Ioniță: Maratonul scumpirii carburanților aduce bugetului peste un miliard de lei suplimentar

Maratonul scumpirii produselor petroliere, început în luna martie, are un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Potrivit calculelor mele, în perioada martie–septembrie, cu estimarea pentru întreaga lună septembrie, scumpirea benzinei și a motorinei generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului. Sunt bani pe care consumatorii îi plătesc la fiecare alimentare, deoarece, odată cu prețul carburantului, crește și suma impozitelor incluse în acesta, se arată într-o analiză publicată de expertul economic, Veaceslav Ioniță. 

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei, după ce săptămâna trecută a fost depășit recordul istoric din 2022. La motorină, situația este și mai complicată: de câteva luni avem prețuri peste maximul istoric anterior, iar de la aproximativ 19 lei la începutul anului am ajuns aproape de 37 de lei pe litru. Practic, motorina s-a scumpit de aproape două ori.

Pentru a înțelege cum se transformă aceste scumpiri în venituri suplimentare pentru stat, trebuie să ținem cont de cele două impozite de bază pe care le plătim atunci când cumpărăm carburanți: acciza și TVA. Acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Cu cât carburantul este mai scump, cu atât mai mare este suma TVA pe care o achităm, chiar dacă însăși cota impozitului rămâne neschimbată.

La începutul anului, pentru fiecare litru de benzină plăteam aproximativ 11 lei sub formă de accize și TVA. La un plin de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, impozitele incluse într-un litru de benzină ajung la aproximativ 12,70 lei, ceea ce înseamnă circa 635 de lei la același rezervor. Așadar, numai din majorarea componentei fiscale, un plin ne costă cu aproximativ 85–87 de lei mai mult decât la începutul anului.

La motorină, diferența este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie plăteam aproximativ 6,60 lei accize și TVA pentru fiecare litru, în septembrie suma ajunge la 9,20 lei. Creșterea calculată este de 2,56 lei pe litru, adică aproximativ 128 de lei suplimentar la un rezervor de 50 de litri. Nu vorbim despre întreaga scumpire a motorinei, ci doar despre impozitul suplimentar inclus în preț.

Pentru a vedea impactul la nivelul țării, aceste diferențe trebuie raportate la volumele consumate. În baza datelor disponibile pentru prima jumătate a anului și a consumului din anul precedent, estimăm un consum mediu lunar de aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Prin urmare, chiar și un leu suplimentar de impozit pe litru înseamnă zeci de milioane de lei în fiecare lună.

Calculul ține cont de diferențele lunare față de începutul anului, deoarece scumpirile nu au fost uniforme. În unele luni, componenta fiscală a crescut mai puțin, în altele mai mult, iar în septembrie ajungem la cel mai ridicat nivel din perioada analizată: aproximativ 218 milioane de lei TVA suplimentar într-o singură lună.

Motorina generează aproape 86% din această sumă. Explicația este simplă: consumăm de aproximativ patru ori mai multă motorină decât benzină, iar creșterea impozitului pe litru a fost mai mare. Astfel, cea mai mare parte a poverii suplimentare revine consumatorilor de motorină, printre care agricultorii și transportatorii.

În cazul agriculturii, această presiune este deosebit de puternică. Motorina este indispensabilă pentru lucrările din câmp, iar agricultorul trebuie să o cumpere atunci când are nevoie, indiferent de preț. Cât sprijin vor primi agricultorii urmează să vedem, însă costurile suplimentare ei le suportă deja, inclusiv prin TVA mai mare achitat la procurarea carburantului.

Ajungem astfel la un efect al crizei energetice care merită discutat: în timp ce populația și întreprinderile plătesc tot mai mult pentru carburanți, scumpirile generează și o componentă fiscală mai mare. Statul nu trebuie să majoreze cota TVA pentru ca suma achitată de consumatori să crească; este suficient ca produsul să se scumpească.

Desigur, aceste calcule reprezintă o estimare a TVA suplimentar aferent consumului de carburanți, față de nivelul de la începutul anului, nu o constatare a depășirii planului bugetar. Încasările nete depind și de deducerile de TVA și de consumul efectiv, iar septembrie este inclus cu o estimare pentru întreaga lună.