Expert economic: Diaspora este un prieten fidel al economiei Republicii Moldova

Ala Găină

Republica Moldova este, probabil, una dintre puținele țări unde cei care muncesc peste hotare au o contribuție mare la Produsul Intern Brut (PIB). Numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor care lucrează oficial în țară. Timp de 15 ani, transferurile de peste hotare au fost mai mari decât salariale plătite acasă. Timp de 10 ani, banii trimiși acasă de către moldovenii care au muncit peste hotare au fost mai mari decât exporturile moldovenești.

„Astăzi, 15%-22% din toți banii pe care ajung în Bugetul Public Național (BPN) sunt banii veniți de peste hotare. Sunt cel puțin 25 de ani de când moldovenii pleacă la muncă peste hotare și trimit bani acasă. Mulți s-au revoltat de ce diaspora votează. Ei trebuie să știe că diaspora este un prieten fidel al economiei Republicii Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 8 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând volumul transferurilor nete de valută în favoarea persoanelor fizice, expertul a constatat că în 2000 acesta a fost de 153 de milioane de dolari (mln/dolari), în 2008 – 1,66 miliarde de dolari (mlrd/dolari); 2009 – 1,18 mlrd/dolari; 2014 – 1,61 mlrd/dolari; 2015 – 1,12 mlrd/dolari; 2016 – 1,07 mlrd/dolari; 2017 – 1,20 mlrd/dolari; 2019 – 1,22 mlrd/dolari; 2020 – 1,48 mlrd/dolari; 2022 – 1,74 mlrd/dolari; 2023 – 1,62 mlrd/dolari; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 1,60 mlrd/dolari.

„Suntem într-o scădere, însă acest lucru nu vorbește despre volumul de bani pe care moldovenii de peste hotare îi trimit acasă. Acesta reflectă doar starea înregistrată de către actualele sisteme de transfer de bani prin care moldovenii trimit bani acasă. Însă, nu toți cei plecați transferă bani. Ei când vin acasă, vin cu banii în buzunar sau transmit prin intermediul prietenilor, rudelor etc.. Alți bani sunt transferați pe carduri, care sunt străine, dar utilizate aici. Sunt mai multe mecanisme prin care banii moldovenilor care muncesc peste hotare ajung în țară. Aceste transferuri oficiale doar descriu faptul că niște bani ajung în țară pe unele căi oficiale. Dar sunt și alte căi, la fel legale, prin care banii intră în țară. De ex. un cetățean poate să vină legal cu 10 mii de euro în buzunar”, a declarat expertul.

Economistul susține că sunt cinci factori care reflectă situația transferurilor de peste hotare. Primii doi dintre aceștia influențează în scădere indicatorul de transferuri ale cetățenilor, iar ceilalți trei – în creștere:

  1. Valuta adusă în Republica Moldova de către refugiații ucraineni. „În 2023 și 2024 avem o creștere bruscă a valutei. Oficial banii în valută scad, dar neoficial cresc. Aici este fenomenul refugiaților  din Ucraina, care aduc valută în Moldova. Estimările mele arată că acești oameni cheltuie în prezent în Republica Moldova 500 mln/dolari anual. Noi nu-i vedem în transferuri ale persoanelor fizice, deoarece sunt aduși în numerar în țară. Circa 1 mlrd/dolari, aduși în 2023 și 2024 de către ucraineni trebuie să scoatem din circuit deoarece nu sunt ai diasporei moldovenești, dar ai ucrainenilor care îi cheltuie la noi”, a spus economistul.
  2. Exporturile nedeclarate ale producției agricole și introducerea valutei în țară ca persoană fizică. „Multă producție agricolă pleacă din Republica Moldova în anumite țări la o valoare mai mică, iar banii din aceste exporturi sunt aduși în țară de către persoane fizice, fie transfer, fie personal. Aceștia bani îi găsim pe piața valutară, dar ei sunt rezultatul unei activități desfășurată în Republica Moldova, dar nu al celor care muncesc peste hotare. Însă, această sumă nu este foarte mare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
  3. Procurările de automobile de peste hotare. „Din 2000 și până în prezent, timp de 25 de ani, în Republica Moldova s-au importat 606,2 mii de mașini. Doar în ultimii cinci  ani – 189,7 mii. O parte dintre ele, circa 15% au fost importate noi, prin transferuri bancare și plăți oficiale. Restul, de cel puțin 3 mlrd și jumătate de dolari, moldovenii i-au pus în buzunar ca persoane fizice, i-au scos din țară, au procurat mașină peste hotare și au revenit acasă”, potrivit expertului.
  4. Odihna peste hotare a moldovenilor. „În perioada 2000/2004, circa 249 de mii de moldovenii s-au odihnit undeva peste hotare, cumpărând pachete turistice de la agenții de turism. Între 2010/2014 – 738 de mii. Între 2020/2024 – 1 milion și 400 de mii de moldoveni. Doar în acest an, peste 400 de mii vor merge la odihnă peste hotare, prin intermediul unei agenții de turism. La ei se mai adaugă, un milion, care vor merge doar în 2024 la odihnă sau vizită peste hotare pe cont propriu. Acești oameni, care merg pe cont propriu, minimum cheltuie 100 de dolari de persoană. Și prin această metodă banii sunt scoși din țară, după ce cineva ia adus în țară”, afirmă expertul.
  5. Procurări de bunuri peste hotare de către persoane fizice și introducerea lor fără declarația vamală, inclusiv în limita legii. „Pe lângă faptul că moldovenii cumpără mașini și scot bani din țară, pe lângă faptul că ei merg la odihnă și, la fel, scot bani din țară, moldovenii mai fac procurări de buni, deseori de valoare mică, peste hotare, și așa tot scot banii din țară și îi aduc înapoi în bunuri”, explică economistul.

Analiza integrală o puteți citi pe viitorul.org.