Scandalul MoldATSA: Verișoara Maiei Sandu încasa până la 10.000 de euro pe lună din bani publici și europeni. Recordul de la stat: 149.000 de lei într-o singură lună, cu un salariu de bază de doar 25.000 de lei
Noi detalii revoltătoare ies la iveală în scandalul legat de remunerarea Anastasiei Taburceanu, fosta purtătoare de cuvânt a Guvernului Gavrilița și ex-consilieră a premierului Dorin Recean. O analiză grafică publicată de redacția „Cu Sens” scoate la lumină sumele exacte, de-a dreptul astronomice, pe care verișoara președintei Maia Sandu le-a încasat de la Întreprinderea de Stat „Moldatsa” în perioada iunie 2025 – mai 2026.
În timp ce salariul său fix de funcție era de doar 25.700 de lei, Taburceanu a reușit performanța de a ridica în decembrie 2025 un venit record de 149.050 de lei. Diferența uriașă a fost justificată de aceasta pe rețelele sociale drept „suplimente prevăzute de legislație și de actele normative interne”.
Venituri de opt ori mai mari decât salariul mediu pe economie
Potrivit datelor din infograficul „Cu Sens”, încasările lunare ale Anastasiei Taburceanu la Moldatsa au explodat odată cu începutul anului 2026:
- Iunie 2025: 58.744 lei
- Iulie 2025: 60.720 lei
- August 2025: 124.910 lei
- Septembrie 2025: 70.303 lei
- Octombrie 2025: 79.650 lei
- Noiembrie 2025: 82.418 lei
- Decembrie 2025: 149.050 lei
- Ianuarie 2026: 135.840 lei
- Februarie 2026: 137.366 lei
- Martie 2026: 91.150 lei
- Aprilie 2026: 116.510 lei
- Mai 2026: 107.799 lei
O investigație anterioară realizată de Rise Moldova a arătat că Taburceanu a câștigat peste un milion de lei în mai puțin de un an de la angajare. În anul 2026, remunerația sa lunară a depășit constant pragul de 120 de mii de lei, o sumă de opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul președintei țării.
Cumulat cu fondurile UE, veniturile treceau de 10.000 de euro pe lună
Pe lângă „banii nemeritați” de la statul moldovenesc – așa cum i-a calificat însăși președinta Maia Sandu, cerându-i să-i returneze –, Anastasia Taburceanu mai încasa o sumă colosală. Aceasta cumula salariul de la Moldatsa (echivalentul a 6.000 de euro) cu încă 4.000 de euro pe lună dintr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană.
Delegația UE în Republica Moldova a confirmat pentru newsmaker.md că Taburceanu a activat din octombrie 2024 până în iunie 2026 în cadrul „Echipei de Sprijin pentru Reforme” (Reform Support Team), un mecanism finanțat de UE și implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În urma izbucnirii scandalului, Taburceanu și-a dat demisia și din acest proiect, în timp ce BERD a inițiat o evaluare internă a modului în care a fost implementat contractul acesteia. Comisia Europeană așteaptă rezultatele anchetei pentru a decide măsuri suplimentare.
Demisii în lanț și „asumări” politice la Chișinău
Efectele dezvăluirilor jurnalistice au provocat un cutremur pe scena politică din Republica Moldova. Primele capete au căzut în urma unei investigații, care a dezvăluit că directorul general al Moldatsa, Dumitru Vangheli, a introdus date false în CV privind studiile și experiența sa în aviație și a favorizat angajarea unor persoane apropiate. Consiliul de Administrație i-a revocat mandatul pe 22 iunie din cauza „pierderii încrederii”.
Ulterior, pe 23 iunie, Anastasia Taburceanu și-a anunțat demisia din funcție, promițând public că va restitui toate sporurile și adaosurile salariale încasate. Agenția Proprietății Publice (APP) desfășoară în prezent un control riguros la Moldatsa pentru a stabili modalitatea legală de returnare a acestor sume.
În urma scandalului, și oficiali de rang înalt au fost nevoiți să facă un pas în spate. Deputatul PAS Radu Marian a demisionat din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, recunoscând că se cunoaște din copilărie cu fostul șef Moldatsa, Dumitru Vangheli. La rândul său, directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, a demisionat, asumându-și responsabilitatea pentru lipsa de verificare a CV-ului lui Vangheli și pentru gestionarea defectuoasă a politicii de salarizare din cadrul întreprinderii de stat.
