Statele Unite vor permite livrarea unor cantități masive de motorină din Rusia pe piața americană și pe cea globală, în urma unei convorbiri telefonice …
Actualizat acum 5 ore
Astăzi se împlinesc 108 ani de la unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor: Unirea Basarabiei cu România, votată la 27 martie 1918 de către Sfatul Țării, la Chișinău.
Într-o perioadă marcată de haosul prăbușirii Imperiului Rus, dar și de speranță, aleșii Basarabiei au luat o decizie istorică, care avea să schimbe cursul destinului acestui pământ. Cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri, Unirea a fost adoptată prin vot nominal deschis.
Declarația Unirii, un document de o puternică încărcătură emoțională și identitară, consfințea revenirea Basarabiei „la mama sa, România”, invocând dreptul istoric și voința poporului de a-și decide singur soarta. Documentul a fost semnat de Ion Inculeț, Pantelimon Halippa și Ion Buzdugan.
„Basarabia este de acum unită pe veci cu România”
Martor al momentului, prim-ministrul României de atunci, Alexandru Marghiloman, a proclamat solemn: „Basarabia este de acum unită pe veci cu România”, în numele poporului român și al regelui Ferdinand I.
La rândul său, monarhul a transmis, într-o scrisoare adresată conducerii Sfatului Țării, un mesaj profund emoționant: „Un vis frumos s-a înfăptuit (…) să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la patria-mamă”.
Un început pentru România Mare
Unirea Basarabiei a fost primul pas către realizarea României Mari. În lunile care au urmat, Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina au ales același drum, iar anul 1918 a devenit simbolul unității naționale.
Evenimentul a fost precedat de ani de frământări identitare și politice, dar și de contextul tensionat al anului 1917–1918, când anarhia provocată de retragerea trupelor rusești a determinat autoritățile basarabene să caute stabilitate și protecție.
Un destin frânt în 1940
Actul Unirii a fost însă anulat peste doar 22 de ani, la 28 iunie 1940, în urma ultimatumului sovietic, în contextul pactului Pactul Ribbentrop-Molotov, când Basarabia a fost anexată din nou de Uniunea Sovietică.
Astăzi, 27 martie rămâne o zi de reflecție, memorie și identitate. Dincolo de istorie, Unirea Basarabiei cu România rămâne un simbol al curajului, al voinței colective și al dorinței de unitate.
