Pagini de istorie/ Mihai Viteazul – Unificatorul cel dintâi
Mihai Viteazul domnul Țării Românești (1593-1601), al Transilvaniei (1599- 1600) şi al Moldovei (1600). Din ianuarie 1588 și până în vara anului 1593 el va urca constant în dregătorii, de la funcția de ban de Mehedinți la acea de mare stolnic, mare postelnic și mare ban.
Fiind adept al luptei antiotomane aderă la Liga Sfântă, alianța relansată de către papa Clement al VIII- lea la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova și Ferrara, pentru a fi parte componentă a unei acțiuni europene. La Ligă aderă și domnul Moldovei, Aron Vodă. Integrarea țărilor române în alianța creștină a adus curând la răscoala antiotomană, care izbucnește la 13 noiembrie 1594 la București, prin suprimarea creditorilor levantini și garnizoanei otomane. Se confruntă cu Poarta inițial pe linia Dunării. Bătălia decisivă a avut loc la Călugăreni, la 13 august 1595, în care oastea română a repurtat victoriei; constrâns de superioritate numerică a otomanilor, Mihai se retrage spre nord în așteptarea intervenției ardelene. După Călugăreni, turcii încep organizarea paşalâcului la București și Târgoviște, introducând garnizoare şi transformând bisericile în moschei. Acțiunea militară a celor trei principate în octombrie a adus la recucerirea orașului Târgoviște și la respingerea turcilor peste Dunăre la Giurgiu.
Mihai Viteazul a realizat o faptă măreață, a reușit să efectueze prima unire politică a celor trei țări române sub o singură domnie. În toamna anului 1599 Mihai pătrunde în Transilvania, învinge oastea ardeleană la Şelimbăr (18 octombrie 1599) şi intră în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599. Mihai se intitulează domn al Țării Românești și al Ardealului. Își pregătea o bază socială în Transilvania prin dublarea administrației cu propriii săi boieri români, în calitatea de comisari de supraveghere. Preoții români au fost scutiți de obligațiile servile, ceea ce însemna o tentativă de a-şi crea o bază proprie românească prin ortodoxie. În mai 1600, Mihai cucerește Moldova, invocând ca motiv alianța lui Ieremia Movilă cu turcii și tătarii. A cerut împăratului recunoașterea stăpânirii asupra Ardealului, Moldovei și Țări Românești, pentru el și fiul său. Odată înfăptuită, unificarea sub Mihai Viteazul a declanșat procese istorice latente ce izvorau din evoluția societății europene care cunoaște o afirmare a conștiinței etnice. Înfăptuirea unirii nu a durat: nobilimea din Transilvania ostilă unei supremății românești, s-a alăturat generalului imperial Basta și l-a învins pe Mihai Viteazul la Mirăslău (18 septembrie); polonezii pătrund în Moldova, restaurând dinastia Movilă, Mihai se refugiază la Viena.
Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește campania de recucerire a teritoriilor românești. Prin victoria de la Guruslău ( 3 august 1601), voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Țara Românească, gonindul pe Simion Movilă de pe tron. Însă a fost pusă la cale înlăturarea fizică a domnitorului român. Și la 9-10 august 1601, la 3 km la sud de Turda , Mihai Viteazul este ucis la ordinul generalului Basta.
Nu putem fugi de trecut și de rădăcinile noastre. Putem spune cu certitudine, Reunirea definitivă a României Mari este aproape. Pentru că sângele apă nu se face!
