Poezia zilei // Te iubesc atât de mult
de Mihai Eminescu
O rămâi, rămâi la mine,
Te iubesc atât de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu știu să le-ascult;
În al umbrei întuneric
Te aseamăn unui prinț,
Ce se uit-adânc în ape
Cu ochi negri și cuminți;
Și prin vuietul de valuri,
Prin mișcarea naltei ierbi,
Eu te fac s-auzi în taină
Mersul cirdului de cerbi;
Eu te văd răpit de farmec,
Cum îngîni cu glas domol,
În a apei stralucire
Întinzând piciorul gol.
Și privind în luna plină
La văpaia de pe lacuri,
Anii tăi se par ca clipe,
Clipe dulci se par ca veacuri".
Astfel zise lin pădurea,
Bolți asupra-mi clătinând;
Șuieran l-a ei chemare
Ş-am ieșit în câmp râzând.
Astăzi chiar de m-aş întoarce
A-nțelege n-o mai pot…
Unde ești, copilărie,
Cu padurea ta cu tot?
