Ziua Libertății Presei: Republica Moldova coboară cu trei poziții în clasamentul privind libertatea mass-mediei

Ala Găină •

La 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Internațională a Libertății Presei. În contextul marcării a 31 de ani de la proclamarea ZLP, organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, constată că, în perioada în ultimul an, starea presei din Republica Moldova a continuat să se confrunte cu probleme grave. În același timp, ONG-urile semnatare constată că, în perioada de referință, au fost înregistrate și anumite progrese, comparativ cu anii precedenți. 

În clasamentul întocmit de organizația Reporteri fără frontiere, țara noastră a înregistrat o ușoară cădere cu 3 poziții față de anul precedent, situându-se pe locul 31 în lista celor 180 de state evaluate în cadrul Indicelui Mondial al Libertății Presei. Totodată, raportul Freedom House apreciază independența mass-mediei din țară cu 3 din 7 puncte, semn că presa din Republica Moldova
rămâne parțial liberă.

Și Indicele privind Situația Presei pentru 2023 din Republica Moldova (ISPM), lansat anual de Centrul pentru Jurnalism Independent, atestă o îndepărtare a stării presei autohtone de zona situației grave. Totuși, ISPM nuanțează în continuare existența și perpetuarea a mai multor factori ce erodează libertatea presei autohtone.

Îngrădirea dreptului de acces la informație a continuat să fie o problemă acută pentru presa din Republica Moldova. Nici perioada 3 mai 2023 – 3 mai 2024 nu a fost ocolită de derapaje, în special din partea autorităților din regiuni, manifestate prin răspunsuri întârziate, ignorarea cererilor jurnaliștilor ori refuzuri arbitrare motivate ilegal prin necesitatea de a proteja datele cu caracter
personal.

Deși nu s-au înregistrat cazuri de violare a sediilor profesionale sau de vătămare gravă a integrității corporale a angajaților din presă, intimidările și amenințările la adresa jurnaliștilor au continuat și pe parcursul perioadei 3 mai 2023 – 3 mai 2024. În context, reamintim despre:

  •  două cazuri de agresiuni asupra unui reporter de la NewsMaker și asupra unui cameraman de la NordNews, înregistrate în timpul protestelor antiguvernamentale organizate de politicianul Ilan Șor;
  • cazul jurnalistului Mihail Sirkeli de la portalul Nokta, care a fost atacat verbal și denigrat în cadrul unei emisiuni de la furnizorul public regional de servicii media audiovizuale Gagauziya Radio Televizionu (GRT) de către un deputat al Adunării Populare a Găgăuziei și doi activiști civici, pentru opiniile sale critice despre referendumul desfășurat în autonomie în februarie 2014, declarat ilegal de instanțele de judecată;
  • comportamentul sfidător al politicianului Ion Chicu, manifestat prin agresarea verbală și intimidarea jurnalistei Ziarului de Gardă Măriuța Nistor.;
  • regularitatea atacurilor primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, la adresa mass-mediei care abordează problemele Capitalei;
  •  cazul ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, care, în cadrul unei conferințe de presă, a înjurat un jurnalist care îi adresa întrebări.

Activitatea centrelor subversive de influență a Federației Ruse a developat vulnerabilitatea spațiului informațional al Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride. Starea de insecuritate digitală continuă să reprezinte o problemă majoră, în special, pentru redacțiile ce practică jurnalism de investigație și care elucidează războiul. Platformele instituțiilor media independente au fost supuse frecvent atacurilor digitale de diverse tipuri.