Trei asociații invocă obstacole la instalarea bustului unui membru al Sfatului Țării
Astăzi, într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții a trei asociații au făcut un apel către autorități să intervină în soluționarea problemei, la instalarea bustului în memoria lui Alexandru Oatu, membru al Sfatului Țării.
Liderul Asociației „UNIREA-ODIP”, Vlad Bileţchi, a declarat că instalarea bustului, în memoria unei personalități istorice, este o idee simplă, nobilă și bine intenționată. Potrivit lui, acest fapt nu aduce pagube nimănui, iar obiectivul este de a promova cultura și patrimoniul național. Activistul a mai spus că suprafața unde se dorește a fi instalat bustul este părăsită și se află în ruine. „Este uimitor, cum poți să votezi împotriva instalării unui bust, în condițiile în care ai o clădire care se ruinează și spațiul adiacent este plin de gunoi și deșeuri”, a declarat Vlad Bilețchi.
Astfel, președinții celor trei asociații au criticat starea în care se află acum clădirea Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice, în care Sfatul Țării a votat Unirea în 1918.
„Alexandru Oatu este o personalitate marcantă a acestui popor, om de cultură, care din păcate nu are nici o mențiune sau amintire despre viața și activitatea lui”, a declarat Anatol Petrencu, istoric și președintele Asociației „Pro Memoria”.
„Am monitorizat cu atenție starea clădirii în care Sfatul Țării a votat unirea – este într-o stare dezastruoasă, se ruinează văzând cu ochii din cauza conducerii care nu întreprinde nimic pentru a o proteja. Am pierdut mai bine de un an pe demersuri și discuții, proiecte și schițe pentru ca într-un final să fie refuzat vehement instalarea bustului lui Alexandru Oatu”, a declarat președintele Asociației Contra Corupției, Vladimir Maiduc.
Potrivit acestora, instituția este într-o stare gravă, iar conducerea nu întreprinde nimic pentru a o proteja. Liderii asociațiilor au anunțat că se vor adresa organelor procuraturii ca să investigheze starea a AMTAP.
Alexandru Oatu a fost trezorierul Pământeniei din Dorpat. El s-a născut la 31 martie 1878, în satul Cuhneşti, jud. Bălţi, în familia preotului Ioan Oatu. Apusul vieţii lui Alexandru Oatu a fost unul tragic. După 28 iunie 1940, el a rămas în Basarabia, fiind convins că noile autorități vor ține cont de trecutul său revoluționar, antițarist. Realitatea a fost alta. Când au venit sovieticii, foştii săi colegi şi prieteni erau arestaţi şi dispăreau fără urmă. Fiind chemat la NKVD, unde i s-a cerut să-i denunțe pe foștii săi camarazi, Oatu a înţeles că scăpare din acest infern nu există. Atunci a luat revolverul unui ofiţer NKVD, care locuia în gazdă la el, şi, când acesta era la baie, s-a împuşcat.
