Igor Dodon, criticat pentru discursul controversat de la tribuna ONU

În discursul său, Igor Dodon a cerut respectarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova, asta chiar dacă Federația Rusă nu a respectat niciodată acest lucru, având până în prezent trupe staționate ilegal în regiunea transnistreană. 

„În calitatea mea de Președinte al Republicii Moldova, fac uz de orice oportunitate pentru a solicita recunoașterea și respectarea de facto a statutului de neutralitate a țării mele. Statut consfințit și în Constituția țării. Noi nu vrem să mai fim tratați ca teritoriu neutru, aceasta este altceva decât un stat neutru”, a declarat el.

Dodon nu a ezitat să-i mulțumească Federației Ruse pentru reluarea procesului de distrugere a munițiilor străine stocate în regiunea transnistreană.

„De la această tribună, de mai multe ori au răsunat apeluri de retragere a militarilor și munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Vreau să salut ultimele inițiative ale Federației Ruse de reluare a procesului de distrugere a munițiilor străine stocate în regiunea transnistreană a țării mele – idei lansate în cadrul recentei vizite în Moldova a ministrului rus al apărării Șoigu și în cadrul vizitei oficiale a ministrului moldav de externe Popescu la Moscova. Acest pas important, în premieră din 2003 încoace, poate deveni crucial în atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a diferendului transnistrean și sporirea securității regionale”, a spus Dodon.

De cealaltă parte, colegii din alianță, dar și alți analiști politici au criticat dur discursul președintelui. 

„Discursul facut in doua limbi, in cea romana si cea rusa, nu isi are niciun sens, decat dorinta de a insista pe teza ca Moldova face parte din spatiul “rusolingv”. In aceeasi directie este aluzia Presedintelui Dodon ca in Moldova limba rusa este de o necesitate majora, deoarece tara ar fi polietnica. Moldova are o majoritate de peste 70% alcatuita din cetateni moldoveni/romani. Faptul ca rusa se vorbeste nu trebuie nicidecum prezentata ca un atribut ales pentru a impaca diverse grupuri etnice. Acest lucru este o mostenire a secolelor 19-20 de dominare tarist-sovietica. Acum, aceasta mostenire trebuie evident valorificata, dar fara exces de zel rusofil, ci prin actualizarea legislatiei lingvistice si rationalizarea politicilor de promovare a limbii romane si a tuturor limbilor etnice. Se pare ca Presedintele Dodon intentionat a vorbit si in rusa pentru a legitimiza argumentul ca rusa trebuie sa aiba un statut special in Moldova. Evident, un gest care flateaza Rusia si manipuleaza opinia publica internationala”, a declarat politologul Dionis Cenușă.

Iar deputatul blocului ACUM i-a mulțumit ironic lui Igor Dodon „pentru că a îndeplinit cu demnitate cerințele Moscovei”. 

În acelaşi timp, Alexandru Slusari a spus că şeful statului nu a procedat corect atunci când de la tribuna ONU a pomenit din nou despre statutul limbii ruse, deoarece în cadrul coaliţiei există o înţelegere în privinţa temelor nevralgice.

„Nu cred că acest subiect trebuia abordat de la înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cred că erau multe subiecte care puteau fi puse pe tapet. Dar dacă a vrut să discute despre politica externă a statului, atunci retragerea necondiţionată a trupelor străine de pe teritoriul ţării trebuia să fie tema de bază”, a subliniat Alexandru Slusari.

Iar fostul premier, Pavel Filip, care a rostit discursurile din partea Moldovei la edițiile anterioare ale Adunării Generale, a remarcat că Dodon, spre deosebire de el, nu a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova. 

„Am asistat la un act rușinos care a demonstrat un singur lucru: guvernul de la Chișinău a pierdut definitiv controlul asupra politicii externe, iar acest discurs penibil a fost scris nu la Chișinău și nu în limba română.

Felicitări, blocul ACUM, felicitări, dnă prim-ministru, ați readus Republica Moldova în rândul țărilor care vorbesc în limba rusă la tribuna ONU! Apreciem dedicația cu care munciți la realizarea promisiunilor electorale ale PSRM. ”Guvernul e prea ocupat” ca să se ocupe de politica externă a țării”, a declarat Pavel Filip.