Poze triste în care băieții explică ce înseamnă pentru ei tristețea și slăbiciunea

Louis, 19 ani. „Nu consider că plânsul este ceva de ce să-ți fie rușine. Nimeni nu trebuie să-și oprească lacrimile, doar pentru ca oamenii să nu râde de tine”.

„Când plâng și râd în aceeași secundă uneori mă înfricoșez. Aceste două forme de exprimare emoțională sunt atât de strâns legate încât aproape mă sperie. Oamenii ar trebui să simtă aceste emoții pentru a putea trăi. Lumea este plină de tristețe, durere și plăcere. Oamenii au nevoie de o balanță dintre fericire și tristețe. Oamenii ar trebui să simtă aceste emoții simultan”.

„Plânsul emoțional este una din acele puține lucruri care ne diferențiază de animale. Trebuie să îndemnăm oamenii să-și arate emoțiile naturale, în pofida percepției negative a societății”.

Stefano, 19 ani. Este fermecător să conștientizezi că într-o lacrimă, într-o singură picătură care se scurge din ochi, reprezintă o lume întreagă de senzații”.

Maurits, 19 ani. „După ce am auzit conversația „-Când plângi, te doare? -Da, e frumos”. Am înțeles că plânsul nu este deloc un spectacol de slăbiciune, ci mai degrabă e un moment în care privești emoțiilor în ochi, le îmbrățișezi ca pe un act al puterii”

Job, 18 ani. „Eu plâng nu pentru a-mi arăta slăbiciunea. Eu plâng pentru a-mi arăta emoțiile. Plânsul mă face mai puternic”.

Bram, 19 ani. „Băieții mari la fel plâng. Am în vedere că noi toți ne naștem plângând. De ce oare să ne fie rușine să plângem în decursul întregii vieți?”.