Vladimir Voronin: „Nu sunt doar revoltat, dar îngrozit de ceea ce face actuala guvernare”

Redacția Liber TV

Fostul președinte al Republicii Moldova, liderul PCRM Vladimir Voronin se arată „speriat de ce face actualul regim cu țara”. Într-o scrisoare deschisă, Vladimir Voronin subliniază „procesul de fascistizare, nihilism juridic și călcarea în picioare a Constituției”. 

Ca politician, lider de partid, fost președinte, cetățean, nu mai sunt nici măcar revoltat, ci sincer speriat de ceea ce face țării actualul regim de conducere.

Sunt îngrozit de nihilismul legal pe care îl manifestă în fiecare zi și de călcarea în picioare a Constituției. Faptul că regimul începe să se asocieze cu statul vorbește, după părerea mea, nu doar despre dorința de a instaura o dictatură totală, ci și despre gravele probleme psihologice ale celor care conduc în mod absurd astăzi țara.

Starea de urgență de mai bine de doi ani nu este o necesitate obiectivă, ci o reflectare a isteriei permanente în care se află conducătorii noștri autoproclamați. Dar, este imposibil să conduci țara, viețile, destinele oamenilor fără a lăsa o stare de colaps psihic!”, spune Vladimir Voronin.

Fostul șef de stat atrage atenție că ne confruntăm „și cu probleme psihice ale celor care conduc acum țara”. El se adresează misiunilor diplomatice occidentale, să „gândească bine, că furia cetățenilor față de guvernare ar putea să fie îndreptată și împotriva lor” din cauza susținerii abuzurilor pe care le comute actuala conducere a țării.

Închiderea în doi ani a 12 canale de televiziune, zeci de portaluri care,  strict în cadrul legii și drepturilor constituționale, criticau periodic Guvernul, asta este dincolo de bine și de rău. Și cu siguranță, dincolo de conceptele de bază ale democrației și dreptului.

Această guvernare are destui lingăi de curte care o laudă în fiecare zi. Dar cineva ar trebui să spună adevărul despre ce face acest regim anti-statal țării și societății? Despre creșterea prețurilor, despre datoria externă care amenință însăși existența statului, despre risipirea celor mai valoroase bunuri ale statului, precum portul Giurgiulești, pe care l-am construit cu atâta greutate. Despre sărăcia teribilă în care trăiesc astăzi populațiile noastre rurale și cele urbane, despre fuga în masă din „paradisul european”, despre colapsul demografic? Regimul, care a ajuns la putere pe minciuna și dezumanizarea adversarilor, crede că – nu! E ca și cum oamenii, chiar și fără televizor, nu știu în ce probleme insolubile constă viața lor de zi cu zi, cât de greu le este să supraviețuiască.

Pe vremuri, eu, în calitate de președinte, șef al partidului care a primit majoritatea constituțională în Parlament, am fost criticat, atât de opoziție, cât și de presa de opoziție. Dar, timp de opt ani nu mi-ar fi putut trece niciodată prin minte că critica la adresa formațiunii politice pe care o conduc, sau la adresa mea personal, ar putea fi un motiv pentru a interzice cutare sau cutare post de televiziune sau publicație. Am avut atât bătălii ideologice, cât și polemici dure. Dar nu i-am considerat niciodată pe adversarii noștri politici și pe jurnaliştii care nu ne-au simpatizat drept dușmani ireconciliabili care trebuie distruși cu orice preț. Prin urmare, în situații critice, am avut întotdeauna ocazia de a dialoga în numele stabilității și păstrării păcii în societatea moldovenească(…).

Îmi amintesc cât de prompți au fost în timpul domniei noastre reprezentanții ambasadelor occidentale, ai organizațiilor internaționale, precum Consiliul Europei. Noi, ca comuniști, am fost inițial suspectați de tendințe dictatoriale.

Dar astăzi, când s-a instaurat o adevărată dictatură nazistă în țară, privând oamenii de libertatea de exprimare, dreptul de a-și exprima poziția în limba maternă, chiar și dreptul de a fi aleși, tot acest public pare să fi luat apă în gură.

Domnilor diplomați occidentali, reprezentanți ai organizațiilor europene, politicieni de stat, care înmânați aproate în fiecare zi dictatorului cu o fustă șifonată tot felul premii zgomotoase! Reveniți-vă!”, a menționat Vladimir Voronin, în scrisoarea sa.