Academia de Științe a Moldovei își exprimă îngrijorarea privind reforma învățământului superior
Comunitatea științifică din Moldova își exprimă regretul și îngrijorarea cu referire la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării cu privire la reforma cercetării și a învățământului superior.
Academia de Științe a Moldovei menționează că reforma anunțată de MEC a fost elaborată fără transparență, fără opiniile experților și ale evaluatorilor naționali, precum și ale celor externi, nu a fost adusă la cunoștința comunității academice și nu a fost supusă dezbaterilor publice, se arată într-un comunicat.
Conceptul reformei, anunțat de MEC, a fost elaborat fără transparență, susțin reprezentanții AȘM.
„În lipsa Metodologiei de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării (care există doar în formă de proiect), acest exercițiu de reformă, anunțat de MEC, este neargumentat din punct de vedere științific, tehnologic, economic.
AȘM consideră că integrarea științei și educației, învățământului superior, a mediului de afaceri este necesară pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova și se încadrează în strategia de dezvoltare a țării în diferite domenii. Proiectul propus, însă, este lipsit de viziune complexă asupra dezvoltării ulterioare a cercetării ştiinţifice în Republica Moldova și mecanismelor concrete de implementare.
Nu este clar modul în care vor fi consolidate legăturile între instruire şi cercetare în urma transferului la universităţi al institutelor de cercetare, care va fi statutul institutelor, al cercetătorilor și personalului auxiliar care deservește procesele de cercetare”, susțin reprezentanții AȘM.
Totodată, comunitatea științifică susține că nu sunt argumentate „beneficiile” pentru cercetători, „întrucât prezența unui „loc stabil de muncă, care nu va depinde doar de proiectele câștigate sau realizate, poate fi asigurată și în cadrul institutelor de cercetare fortificate, al unor institute naționale”.
„Unul din „beneficiile pentru cercetători” ține de „șanse sporite de a accesa fonduri mai mari pentru cercetare, ei fiind parte a unei universități solide”, ceea ce este lipsit de argumente. Dimpotrivă, odată cu pierderea identității și a personalității juridice ale institutelor, accederea la fonduri și proiecte europene/internaționale devine mai dificilă, noile structuri fuzionate/absorbite de universități fiind lipsite de continuitate, identitate, tradiție în domeniul cercetării și de alte aspecte importante.
„Atenționăm asupra faptului că realizarea reformei în cauză va conduce la disponibilizări în masă ale angajaților din domeniile cercetării și inovării.
Nu este argumentată și posibilitatea de interacțiune a cercetătorilor cu studenții care au vocația cercetării, dat fiind faptul că majoritatea cercetătorilor din cadrul institutelor de cercetare sunt încadrați în universități în calitate de cadre didactice și au avut tot timpul această posibilitate de a interacționa cu studenții”, se arată în comunicatul AȘM.
Totodată, AȘM susține că și-a exprimat în mod consecvent opinia că dezvoltarea insuficientă a relațiilor de cercetare, educație și mediu de afaceri necesită fortificare prin colaborarea strânsă a acestor entități.
„Unele institute de tip academic au fost fondate cu luarea în considerare a specificului național al cercetării (agricultură, mediu, limbă, istorie etc.) și posibil sunt neprofitabile din punct de vedere economic, dar foarte importante, pe termen mediu și lung, pentru dezvoltarea durabilă a societății”, susține AȘM.
Mai mult, în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, comunitatea științifică se adresează Academiilor de Științe din spațiul european, precum și conducerii Republicii Moldova, pentru a stopa realizarea acestui gen de reformă, anunțată de MEC.
AȘM menționează că această reformă nu va conduce la fortificarea institutelor de cercetare și a învățământului superior, ci dimpotrivă, la diminuarea vizibilității internaționale, cauzată de pierderea personalității juridice a institutelor de cercetare de tip academic, care au fost fondate începând cu anul 1946.
Astfel, Adunarea Generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei consideră:
1) Procesul de reformare a domeniilor de cercetare și inovare prezentat de MEC în proiectul Hotărârii de Guvern din 30 iunie 2022 este necesar de stopat, deoarece o astfel de reformă amplă trebuie bine gândită, argumentată, consultată cu comunitatea științifică și societatea.
2) Este necesară reluarea activității grupului de lucru interinstituțional, format din specialiști de la ministere, universități, AȘM pentru elaborarea cadrului normativ din domeniile cercetării și inovării, în scopul racordării și modificării prevederilor Codului educației, Codului cu privire la știință și inovare, altor hotărâri ale Guvernului.
3) Pentru a nu admite pierderea identității institutelor de cercetare, a vizibilității lor internaționale, este imperios necesară păstrarea personalității juridice, a autonomiei decizionale și financiare a institutelor de cercetare.
4) În contextul reformării sistemului de cercetare, sunt necesare aprobarea și adaptarea experienței statelor vecine, cum ar fi România și Ucraina, unde institutele de cercetare funcționează în cadrul academiilor de științe, oferind condiții optime pentru dezvoltarea științelor fundamentale și aplicative în vederea îndeplinirii comenzilor de stat.
5) Intențiile, propunerile de reformare trebuie să se bazeze pe o evaluare obiectivă și transparentă (cu criterii și indicatori clari), pe o argumentare convingătoare şi doar în urma discuțiilor publice atât în cadrul colectivelor vizate, cât și la nivel de întreaga comunitate științifică.
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat, la 27 iunie, despre procesul de reorganizare a instituțiilor de învățământ superior, care va avea loc între perioada de absolvire a studiilor și începutul noului an de studii.
