Deputat: „Dacă la data de 6 mai 1990 am avut poduri de flori, în data de 6 mai 2020, avem un pod simbolic, în care România vine să ajute Republica Moldova”
„A fost un eveniment cu adevărat istoric, pentru că pentru prima dată după 1944, graniţa de pe Prut căzuse. S-au întâlnit fraţi de pe un mal al Prutului cu fraţi de pe alt mal al Prutului. La acel Pod de Flori au participat 1 milion şi 200 de mii de români. Ne-am reîntâlnit într-un fel. Cum a apărut această idee? Ideea a aparţinut unui domn din România, basarabean. Acesta a venit la Chişinău, ne-a povestit şi la început ni s-a părut irealizabil acest lucru. Am făcut un comitet de organizare şi la Ungureanu în birou am discutat acest lucru. În cadrul unei şedinţe, au venit nişte generali sovietici, care au spus: Dacă se trece Prutul, Gorbaciov a dat indicaţii să se tragă, să se împuşte. Şi atunci Victor Creciun, care era de faţă, s-a dus la Lucinschi. Atunci, Lucinschi a vorbit cu Gorbaciov. Noi, deputaţii de atunci ai URSS, am făcut o scrisoare către Gorbaciov, în care i-am explicat că acţiunea este una culturală, şi nu politică”, a declarat scriitorul şi fostul deputat, Nicolae Dabija.
"După 30 de ani de la Podul de Flori, în Parlamentul de la Chişinău suntem tot mai puţini cei care gândim româneşte. Este pentru prima dată când, în linii generale, am ajuns în Parlament deputaţi cu viziuni pro-româneşti foarte puţini. Avem o guvernare care încearcă, într-un fel sau altul, să boicoteze anumite acţiuni pe care le întreprinde România. Dacă la data de 6 mai 1990 am avut poduri de flori, în data de 6 mai 2020, avem un pod simbolic, în care România vine să ajute Republica Moldova. Avem o clasă politică cu rădăcini încă din perioada sovietică, care încă mai trage sfori după cortină. Asta chiar dacă anterior, unii politicieni se declarau sus şi tare români. De exemplu, premierul Ion Chicu a candidat în 1992 pe listele Partidului Reformelor, care era pro-românesc. Vedem acum în 2020 că acesta merge la braţ cu Dodon, care este un anti-român înflăcărat”, a declarat deputatul Lilian Carp.
„Eu am participat la Ungheni. A fost o mare de lume şi nu o să uit niciodată un moment. Erau vreo 10 grăniceri, care căutau paşapoartele. Şi la un moment dat i-am văzut luaţi de mulţime şi duşi pe sus, la capătul celălalt al podului. Erau derutaţi. A fost o sărbătoare extraordinară. Se întâlneau fraţii, îşi căutau rudele, prietenii prin mulţime”, a adăugat Nicolae Dabija.
