elevi

Necesitatea şcolilor private low cost pentru Moldova

Nicolae Sîli

La fel ca şi în alte dome­nii ale soci­e­tă­ţii, în învă­ţământ per­sistă ele­men­tul corupţiei. Intro­du­ce­rea noi­lor rigori la exa­me­nul de baca­la­u­reat a con­dus la o rată sem­ni­fi­ca­tiv mai joasă de suc­ces, iar pre­zenţa detec­toa­re­lor de metal şi a came­re­lor de luat vederi a fost aprig dis­cu­tată în soci­e­tate. Deşi există în Republica Mol­dova un număr con­si­de­ra­bil de insti­tu­ţii pri­vate de învă­ţământ, con­form date­lor Biro­u­lui Naţio­nal de Sta­tis­tică, 98,8% din­tre ele­vii din învăţămân­tul pri­mar şi secun­dar învaţă în insti­tu­ţii publice. Doar rare­ori se pro­pune o pri­va­ti­zare mai vastă a sec­to­ru­lui. Dim­po­trivă, şco­lile şi uni­ver­si­tă­ţile pri­vate dese­ori sunt con­si­de­rate sau eli­tiste şi inac­ce­si­bile finan­ciar pen­tru popu­la­ţia de rând, sau de o cali­tate mai proastă decât cele de stat. Feno­me­nul vân­ză­rii diplo­me­lor şi dis­ci­plina scă­zută sunt, mai degrabă, atri­bu­ite insti­tu­ţi­i­lor pri­vate decât celor publice.

Între­ba­rea dacă învă­ţămân­tul, şi în pri­mul rând cel şco­lar, ar tre­bui să fie fur­ni­zat de sec­to­rul public sau de sec­to­rul pri­vat este înca­drată în dez­ba­te­rea gene­rală des­pre meri­tele şi nea­jun­su­rile eco­no­miei de piaţă. Ade­pţii ulti­mei susţin că doar în con­di­ţii de liberă con­cu­renţă între mai mulţi pro­du­că­tori şi fur­ni­zori cali­ta­tea pro­du­se­lor şi a ser­vi­ci­i­lor va cre­şte, iar preţul lor va scă­dea. În schimb, sec­to­rul public, în cali­tate de mono­po­list, va pro­voca pier­deri, alo­cări greşite şi preţuri ridi­cate pen­tru ace­leaşi pro­duse şi ser­vi­cii. Mai ales în dome­niul edu­ca­ţiei şco­lare, unii eco­no­mi­şti invocă feno­me­nul ”eşe­cu­lui de piaţă”.

Din cauza că un anu­mit pro­dus pro­duce anu­mite exter­na­li­tăţi pozi­tive pen­tru care pro­du­că­to­rul nu poate încasa valoa­rea com­pletă, pro­du­că­to­rii vor pro­duce mai puţin decât ar fi de dorit pen­tru soci­e­tate. În cazul învă­ţămân­tu­lui, se pos­tu­lează că el nu are doar efec­tul ime­diat de a pre­găti ado­les­cen­tul pen­tru înca­dra­rea în piaţa mun­cii, ci că ar pro­duce şi o serie de efecte pozi­tive indi­recte: stu­dii core­la­ţio­nale arată legă­turi inverse între durata şco­la­ri­ză­rii şi rata cri­mi­na­li­tă­ţii sau a sar­ci­ni­lor pre­coce. Alte argu­mente în favoa­rea învă­ţămân­tu­lui şco­lar de stat gra­tuit, mai ales pen­tru copiii din pătu­rile soci­al­mente vul­ne­ra­bile, sunt con­tro­lul cen­tra­li­zat al cali­tă­ţii şi preţul redus. Se con­si­deră că şco­lile pri­vate ar fi prea scumpe şi de cali­tate infe­ri­oară fără imi­x­tiu­nea bene­volă a unui minis­ter al edu­ca­ţiei.

Într-o meta­a­na­liză a 59 de cer­ce­tări cu pri­vire la şco­lile pri­vate low cost din India şi Africa, James Too­ley şi David Lon­gfi­eld de la Uni­ver­si­ta­tea din New­cas­tle, Rega­tul Unit, au ajuns la urmă­toa­rele con­clu­zii:

  • Există dovezi foarte clare că şco­lile pri­vate oferă o pre­dare mai bună, obţin rezul­tate mai bune la învă­ţare, şi că cei săraci sunt în măsură să-şi per­mită taxele şi cos­tu­rile de şco­la­ri­zare.
  • Dovezi mode­rat pozi­tive că şco­lile pri­vate sunt acce­si­bile pen­tru săraci din punct de vedere geo­gra­fic, îmbu­nă­tă­ţesc edu­ca­ţia pen­tru fete, şi că oferă un cost mai mic de livrare a edu­ca­ţiei.
  • Dovezi mode­rat pozi­tive că şco­lile pri­vate sunt dura­bile finan­ciar, că aces­tea sunt aproape la fel de acce­si­bile ca şco­lile de stat, şi că părinţii fac ale­geri infor­mate, bazate pe cali­tate.
  • Dovezi slab pozi­tive că şco­lile pri­vate sunt recep­tive la cerinţele uti­li­za­to­ri­lor şi res­pon­sa­bile faţă de aştep­tă­rile părinţi­lor.

Apa­ri­ţia aces­tor şcoli ar putea fi de folos mai ales per­soa­ne­lor sărace din Repu­blica Mol­dova. Con­trar ten­dinţei actu­ale a cen­tra­lis­mu­lui în edu­ca­ţie, o des­cen­tra­li­zare şi dere­gle­men­tare a sis­te­mu­lui şco­lar ar putea per­mite pieţei să eli­mine multe din­tre dile­mele actu­ale ale învă­ţămân­tu­lui autoh­ton: pole­mi­cile cu pri­vire la limba de pre­dare, subiec­tele sen­si­bile pre­cum reli­gia sau edu­ca­ţia sexu­ală, dis­cre­panţa din­tre cerinţele pieţei mun­cii şi oferta edu­ca­ţio­nală. Putem pre­su­pune că şco­lile pri­vate se vor orienta mai mult la doleanţele părinţi­lor şi vor fi mai fle­xi­bile în racor­da­rea pro­gra­me­lor de stu­dii la piaţa mun­cii. La modul ideal, părinţii care vor opta pen­tru şco­lile pri­vate low cost ar putea fi scu­tiţi de impo­zite gene­rale, pen­tru a le uşura ast­fel finanţa­rea stu­di­i­lor copi­i­lor.

Sursa: Ziarul de Gardă