(REPORTAJ) Conferința Regională „Cea mai bună Educație pentru Europa” a avut loc la Chișinău

La reuniune au luat parte 30 de experți de peste hotare, conducători ai instituțiilor de învățământ preșcolar, manageri ai gimnaziilor și liceelor, rectori universitari, șefi ai direcțiilor raionale de specialitate în domeniul învățământului, directorii Centrelor de Excelență, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, principalii donatori externi. Aceştia au discutat despre principalele probleme cu care se confruntă ţara noastră, şi au prezentat un sondaj despre opiniile stundenţilor şi părinţilor despre nivelul de studii de la noi din ţară.

Unele dintre principalele cauze cu care se confruntă sistemul nostru de învăţământ, este faptul că curricula este inflexibilă şi supraîncărcată. Aceasta nu serveşte ca bază pentru crearea şi funcţionarea unui sistem efectiv de orientare şcolară şi profesională. Metodele de predare au rămas în mare parte cele din secolul trecut. Acestea sunt câteva dintre opiniile experţilor în politica educaţională.

Sondajul arată că aproximativ 57,2% din studenţi sunt de părere că cei care au absolvit o facultate plătind o sumă de bani pentru a promova examenele, vor reuşi în viaţă. Mai mult de 54% din studenţi, sunt de părere că majoritatea profesorilor sunt corupţi.

În cadrul acestui eveniment, a fost prezentă si Corina Fusu, ministrul educaţiei a Republicii Moldova. Aceasta a declarat.

Eu mă consider un ministru al muncii, ci nu a criticii. Copilul, părintele şi profesorul, este un triunghi în care trebuie să lucrăm pentru reuşită, nu poţi să ai succes în secolul 21, fiind pregătit doar pentru secolul 20. 

Vă asigur faptul că Ministerul Educaţiei va merge pe calea modernizării şi vă îndemn să vă alăturaţi, pentru că doar împreună putem avea reuşite.

Accentuăm faptul că în sistemul de învăţământ din Republica Moldova, cu excepţia examenului de bacalaureat, nu sunt instituţionalizate evaluările externe, care, conform ştiinţelor educaţiei, sunt recunoscute ca fiind cele mai relevante, obiective şi veridice.

Conform rezultatelor ultimei cercetări PISA 2009+, la care a participat şi Republica Moldova, în anul 2010 circa 57% din elevii moldoveni nu erau competenţi în domeniul citirii. Circa 61% din elevi nu posedau noţiunile elementare de matematică, noţiuile lipsă fiind necesare pentru rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială.

Atunci când nişte respondenţi au fost rugaţi să facă o comparaţie între între învăţământul din Moldova şi cel din Rusia, România sau alte ţări din Uniunea Europeană, doar 15%-19% îl consideră pe cel din R.Moldova la un nivel mai ridicat, în timp ce 32%-43% îl consideră mai slab. Principalele trei probleme cu care se confruntă sistemul educaţional din Rep.Moldova sunt legate de Programul şcolar încărcat, complicat – 41%, corupţia- 37%, lipsa cadrelor didactice bine pregătite- 32%.

Majoritatea părinţilor nu consideră că şi ei sunt responsabili de succesele şi insuccesele elevilor, cauzele eşecurilor neavând nicio legătură cu nivelul lor de implicare. Astfel, doar 2,4% dintre părinţii chestionaţi au opinat că principalii vinovaţi pentru faptul că atât de mulţi elevi nu au luat examenul de bacalaureat sunt părinţii. Aproximativ 17% sunt de părere că de vină ar fi sistemul educaţional, iar 31,9% sunt de părere că elevii sunt de vină de insuccesele de la şcoală.

La acest eveniment, a fost prezent şi Doru Petruti, General Director, IMAS Institute. Acesta a declarat.

În topul problemelor este corupţia, problemă care s-a transformat în strategie de viaţă. Succesul pentru tineri ar trebui să însemne şi altceva în afară de bani şi relaţii. Cred că în ultimii ani a dispărut motivaţia de a învăţa, fapt care se va reconstrui greu. 

69% sau 7 din 10 părinţi, vor ca copiii lor să plece şi să studieze în altă ţară.

Conferința a fost organizată de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, în parteneriat cu Ministerul Educației, cu scopul de a aborda principalele probleme ale sistemului educațional din statele Europei de Sud-Est, a identifica soluții la ele, a facilita schimbul de experiență și preluarea bunelor practici internaționale.