Prețul la gaz se majorează cu 27% de la 1 decembrie 2024. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat noul proiect de hotărâre pe car…
Actualizat acum 15 ore
Prin tratatul de pace de la București, din 16 mai 1812, jumătate din Principatul Moldovei era anexată la Imperiul Rus sub falsa denumire de Basarabia. Dorința Rusiei de a se înstăpâni până la Dunăre – și chiar dincolo de ea – nu era nouă. Chiar și după înfrângerea suferită la Friedland, în 1807, țarul Alexandru I încerca, în timpul negocierilor cu împăratul Napoleon, să anexeze Principatele Române.
Corespondența diplomatică dintre cei doi împărați dezvăluie care erau în realitate intențiile țarului rus și cum a perseverat în atingerea scopurilor sale. Documentele citate în continuare fac parte din cea mai completă colecție de izvoare referitoare la răpirea Basarabiei din 1812, care îi aparține lui Dimitrie A. Sturdza, "Acte și documente relative la istoria renascereri României", vol. I, tipărit la București în anul 1900.
Prin articolele 4 şi 5, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate, (conform cu recensământul ordonat de autorităţile ţariste în 1817).
Au trecut în componenţa Imperiului Rus ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul. Autorităţile ţariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată „Bessarabia”. Articolul 6 prevedea retrocedarea către Imperiul Otoman a oraşelor Anapa, Poti şi Akhalkalaki, dar ocuparea de către Rusia a portului Suhumi şi a altor localităţi din Caucaz.
La Bucureşti s-au pus bazele independenţei Serbiei, care a căpătat un grad sporit de autonomie, fapt care a dus la primele iniţiative de sârbizare a românilor timoceni.
