Masacrul de la Lunca Prutului, comemorat de mai mulți deputați AUR
„Astăzi, aici, nu evocăm un moment fast din istoria noastră, a bucovinenilor, ci comemorăm un mormânt al românismului și ne amintim de una dintre nu puținele atrocități înfăptuite de soldații ocupației sovietice împotriva românilor bucovineni; a unor bucovineni care, în februarie 1941, după o jumătate de an trăită în compania deportărilor și a torturilor cotidiene, și-au dorit evadarea din paradisul proletar, părăsindu-și casele și avutul pentru a trece Prutul înghețat și a se refugia în țara rămasă liberă”, a afirmat Florin Pușcașu, deputat AUR de Suceava, în discursul ținut la troița din Valea Plângerii, comuna Lunca, Ucraina.
Evenimentul de comemorare a victimelor masacrului de la Lunca a fost organizat de către Societatea pentru limbă și cultură românească „Grigore Nandriș”, una din organizațiile non-guvernamentale care militează pentru drepturile minorității române din Ucraina, pentru păstrarea memoriei și identității acestei comunități. Grigore Nandriș a fost un lingvist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford, născut în satul Mahala, situat astăzi în raionul Noua Suliță din Ucraina.
Cu 80 de ani în urmă, la câteva luni de la anexarea brutală și nejustificată a ținutului Herței, alături de Basarabia și Nordul Bucovinei, în urma Pactului Hitler-Stalin (cunoscut și ca Pactul Ribbentrop-Molotov), câteva sute de țărani români din regiunea Cernăuți au încercat să se refugieze în ceea ce mai rămăsese din România interbelică, pentru a scăpa din „paradisul comunist”, în care fără voia lor s-au trezit captivi. Forțele sovietice de ocupație i-au secerat cu mitralierele. A fost doar unul din masacrele care au avut loc la adresa etnicilor români motivate de ideologia internaționalistă, anti-națională și materialistă care a fost comunismul.
