1. Curcubeul poate fi văzut doar atunci când stai cu spatele la soare (iar picăturile de apă care refractă lumina soarelui – pentru că astfel se formează fenomenul optic pe care îl numim “curcubeu” – se află în fața ta).
2. Centrul unui curcubeu este întotdeauna indicat de chiar umbra ta (explicația este simplă și derivă din prima afirmație).
3. În zilele de vară, nu vei vedea niciodată un curcubeu după ora 9.00 și înainte de ora 16:00. Și aceasta pentru că un curcubeu poate fi văzut doar dacă soarele se află pe bolta cerească la un unghi mai mic de 42 de grade față de privitor (altfel spus, ceva mai jos de “jumătatea cerului”).
4. Fiecare persoană vede propriul curcubeu. Sau, dacă vreți, chiar dacă stau una lângă alta, două persoane nu vor vedea niciodată același curcubeu. Și aceasta nu numai pentru că fiecare dintre noi percepem altfel culorile, ci și pentru că fiecare persoană va vedea lumina refractată în alte picături de apă.
5. Nu vei putea niciodată ajunge la capătul curcubeului. Pentru că așa cum aflăm încă din copilărie, curcubeul se îndepărtează pe măsură ce noi încercăm să ne apropiem de el.
6. Curcubeul nu are forma unui arc de cerc: fiecare curcubeu are forma unui cerc întreg. Vedem arce de cerc pentru că suntem cu “piciorele pe pământ”, iar Pământul nu ne lasă să vedem întregul cerc. Din aer însă, lucrurile se schimbă.
7. Cerul de deasupra curcubeului are întotdeauna o nuanță mult mai închisă decât cerul din interiorul curcubeului.
8. În condiții de vizibilitate bună uneori se poate observa și un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată.
9. Zeița curcubeului este Iris, cea care, în fiecare seară, dă la o parte perdeaua ce acoperă bolta cerească, lăsând să apară stelele.