Modificările la Codul Audiovizualului sunt criticate de structurile internaţionale
Experţii susţin că amendamentele vor restricţiona şi mai mult libertatea presei.
„Interzicerea emisiunilor sau retransmiterea de conținut străin prin intermediul unei legislaţii restrictive va submina libertatea presei. Cerem Parlamentului moldovean să revadă aceste proiecte de legi cu un ochi critic în contextul în care Moldova doreşte să-şi alinieze politicile cu valorile şi principiile UE, inclusiv în ceea ce ţine de respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu Acordul de Asociere”, a declarat Robert Herman, vicepreşedinte Freedom House, potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei.
Pe 7 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în prima lectură trei amendamente la Codul Audiovizualului. Modificările ar urma să limiteze retransmiterea conţinutului TV sau radio care provine din străinătate sau care este difuzat într-o limbă străină. Anterior, şi OSCE şi-a exprimat îngrijorarea privind aceste modificări, precizând într-o declaraţie oficială că noile prevederi, în cazul în care vor fi votate în lectură finală, vor restricţiona libertatea presei în Moldova.
„Este contraproductiv să încerci să limitezi libertatea de exprimare printr-o legislaţie excesiv de restrictivă”, i-a scris Dunja Mijatović, reprezentanta OSCE pentru Libertatea Presei, lui Andrian Candu, preşedintele Parlamentului de la Chişinău.
Potrivit ultimului raport privind libertatea presei în lume al Freedom House, situaţia mass-media din Republica Moldova nu s-a schimbat simţitor pe parcursul anului trecut, continuând să rămână parţial liberă. Republica Moldova s-a clasat pe locul 119, cu o poziţie mai jos faţă de anul 2014, din totalul de 199 de ţări şi teritorii incluse în document. Experţii au oferit Moldovei un scor total al libertăţii presei de 56 de puncte, unde „0” echivalează cu „foarte bine”, iar „100” cu „foarte rău”. România şi Ucraina sunt pe locurile 74 şi, respectiv, 112. Federaţia Rusă ocupă locul 176.
