Transnistria tancuri

Gheorghe Bălan: „Planul Kozak prezintă un risc major pentru Republica Moldova”

Corina Bezer

Decizia privind soluționarea conflictului transnistrean va fi luată strict în cadrul formatului 5+2 și nicidecum aceasta nu va fi în contradicție cu dorința populației țării. Este răspunsul vicepremierului pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, la declarațiile de ieri ale lui Vladimir Putin privind soluționarea conflictului transnistrean prin revenirea la planul Kozak. „Decizia cu privire la statului al regiunii transnistrene urmează a fi elaborat în cadrul formatului de negocieri 5+2. Urmează a fi consultat cu societatea civilă şi cu populaţia din Republica Moldova şi această soluţie trebuie să fie una viabilă. Ceea ce vorbeam noi, să fie un stat viabil şi cu perspectivă. Faptul că la un moment dat s-a renunţat la acel plan Kozak despre care s-a discutat ieri a indicat că au existat riscuri majore cu privire la funcţionalitatea statului Republica Moldova după acceptarea acestui plan la momentul respectiv”, a declarat Gheorghe Bălan, vicepremier al reintegrării. 

Totodată, oficialul a criticat voalat faptul că Igor Dodon nu se consultă cu structurile statului atunci când face declarații sau întreprinde acțiuni în privința reglementării conflictului transnistrean. „Lipsa coordonării eforturilor duce la anumite discrepanţe, sistemul nu fucţionează adecvat. În acest sens, am afirmat necesitatea coordonării mai bune a eforturilor, a mesajelor şi a resurselor care noi le dispunem”, a adăugat Bălan.

În acelaşi timp, reprezentantul Special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană  se află în prima sa vizită în Republica Moldova în această funcție. Oficialul a declarat că președinția austriacă la OSCE are drept scop întreprinderea unor acțiuni care ar favoriza identificarea unei soluții pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Amintim că procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean se desfășoară în așa-numitul format 5+2, în care Rusia, Ucraina și OSCE au statutul de mediatori. Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii sunt observatori, iar Chișinăul și Tiraspolul reprezintă părțile implicate în conflict.