România și Ucraina vor negocia un protocol privind dreptul comunității românești de a învăța în limba maternă
Şeful diplomaţiei române a anunţat, la finalul une întrevederi cu omologul său ucrainean, că România îşi va menţine îngrijorarea faţă de Legea educaţiei din Ucraina “până se va găsi o soluţie realistă”, subliniind că actul normativ adoptat de Parlamentul de la Kiev „are un impact negativ asupra dreptului la educaţie în limba maternă pentru persoanele care aparţin minorităţii române”, informează Agerpres.
„România își menține evaluarea că articolul 7 al Legii educației, în formularea prezentă, are un impact negativ asupra dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române și, în general, a celor a căror limbă maternă este limba română. Am discutat cu domnul ministru Klimkin pe marginea Opiniei Comisiei de la Veneția și am reamintit că, în discuțiile bilaterale de până acum, inclusiv cele la nivel înalt, partea ucraineană a promis că va prelua în legislația internă recomandările Comisiei de la Veneția. România este pregătită să împărtășească din experiența pe care o are în ceea ce privește învățământul în limba maternă, în paralel cu asigurarea cunoașterii limbii române. România este un exemplu în acest sens”, a precizat ministrul român al afacerilor externe, conform unui comunicat MAE remis CaleaEuropeana.ro.
„Am convenit împreună cu domnul Klimkin să deschidem şi să închidem cât mai rapid negocierile pentru elaborarea unui document comun de colaborare, un protocol referitor la temele legate de aplicarea Legii Educaţiei şi mai ales de dezvoltarea ulterioare a legislaţiei secundare”, a afirmat Meleşcanu.
Acesta a subliniat că România poate fi pentru Ucraina un model de respectare a drepturilor minorităţilor, în special a drepturilor de învăţare în limba maternă.
„România este pregătită, totodată, să împărtăşească din experienţa pe care o are în ceea ce priveşte învăţământul în limba maternă în paralel cu asigurarea cunoaşterii limbii române, care este limbă oficială. Vreau să vă asigur că experienţa noastră demonstrează că este posibil ca ambele obiective să fie atinse în acelaşi timp, prin măsuri echilibrate şi realiste. Pe de o parte, cunoaşterea limbii de stat, ca şi educaţia în limba minorităţilor naţionale”, a adăugat Meleşcanu.
La discuţiile dintre miniştrii de Externe au participat şi miniştrii Educaţiei din cele două ţări, Liviu Pop şi Lilia Grinevici.