Termoelectrica cere majorarea tarifului pentru căldură în Chișinău. Astfel, noul tarif ar putea fi 2564 de lei/Gcal, cu 740 de lei mai mult, decât în pr…
Actualizat acum 12 ore
Afecţiunea nu poate fi vindecată, dar cei diagnosticaţi cu astm pot duce o viaţă normală, activă, dacă respectă câteva reguli simple: iau medicamente prescrise de medic, merg la controale periodice, nu fumează, se feresc de polen, praf şi păr de animale, învaţă să îşi dea seama când astmul lor se agravează şi cum trebuie să reacţioneze.
Moştenirea genetică poate să joace un rol important în apariţia acestei boli, iar copiii cu alergie alimentară sunt mai predispuşi decât alţi copii să facă astm. Alergiile la polen, praf de casă, blană de animale, fum, poluare cresc riscul de a produce astm. La copii, băieţii au un risc aproape dublu să facă astm, comparativ cu fetele.
Astmul poate apărea la orice vârstă, dar jumatate dintre toţi cei care au astm au avut primele simptome în jurul vârstei de 10 ani, potrivit CSID.
Netratat, astmul devine mai grav de-a lungul anilor, iar plămânii funcţionează mai prost. De aceea, medicii recomandă pacienţilor să respecte tratamentele şi să evite factorii de risc. Doar aşa, astmul poate fi ţinut sub control, iar plămânii pot funcţiona mai mulţi ani fără probleme.
Testarea pentru astm constă în spirometrie, care este un test ce măsoară capacitatea pulmonară. Tot ce au de făcut pacienţii este să sufle într-un tub de cauciuc ataşat unui computer. Rezultatul este imprimat imediat şi medicul dă rezultatul pe loc.
Astmul în cifre:
Astmul afectează mai mult de 300 milioane de oameni în toată lumea (Global Burden of Asthma Report, 2004) şi este cea mai răspândită boală cronică printre copii. Doar în Europa, 30 de milioane de persoane suferă din cauza astmului. În Europa, 1 din 4 pacienţi a avut cel puţin o criză de astm atât de severă, încât nu a putut nici măcar să ceară ajutor.
În Europa de Vest, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră.
