10 ani de la semnarea Declarației comune privind parteneriatul strategic dintre Republica Moldova și România
„Evaluând realizările obținute pe parcursul deceniului care s-a scurs, putem constata cu satisfacție că relațiile dintre cele două state au cunoscut o dezvoltare ascendentă în toate cele trei domenii strategice de cooperare stabilite în această Declarație: politic, comercial-economic și cultural-umanitar”, se arată într-o declarație de presă a Ministerului de Externe de la Chișinău.
În plan politic, Republica Moldova s-a bucurat de sprijinul substanțial al României în promovarea agendei sale europene atât pe plan bilateral, cât și în cadrul structurilor europene, al Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova și al Parteneriatului estic, în particular, privind negocierea cu succes a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv a Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător, liberalizarea regimului de vize, armonizarea legislației și implementarea reformelor structurale, obiectivul final al cărora fiind înlăturarea obstacolelor în calea liberei circulații a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalului între Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Un progres real a fost înregistrat în dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul comercial-economic, un rol important în acest sens având Ședințele comune ale celor două guverne și activitatea Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică și integrare europeană. România a devenit cel mai important partener comercial extern al Republicii Moldova și unul dintre cei mai importanți investitori externi în economia moldovenească. Cu eforturi comune au fost promovate un șir întreg de proiecte de anvergură în domeniul energetic și al infrastructurii, scopul principal al cărora constituindu-l interconectarea Republicii Moldova la sistemul energetic european și la rețelele de transport europene de care vor putea beneficia cetățenii și agenții economici de pe ambele maluri ale Prutului/din cele două state. O importanță deosebită pentru Republica Moldova o reprezintă construcția conductei de gaz Iaşi-Ungheni-Chişinău, având în vedere interesul firesc de a-și consolida securitatea economică prin diversificarea surselor energetice și a piețelor de desfacere.
România a oferit Republicii Moldova un sprijin extrem de valoros, prin Acordul interguvernamental de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, în vederea implementării unor importante programe și proiecte în sfera cultural-umanitară și protecției mediului înconjurător menite să contribuie la modernizarea infrastructurii sociale și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor noștri. Printre aceste obiective vom menționa, în particular, repararea și dotarea cu echipamente a instituțiilor preșcolare, oferirea mijloacelor de transport unor instituții de învățământ, renovarea Muzeului de Artă, Sălii cu Orgă și a Institutului Mamei și Copilului din Chișinău, construirea noului sediu al Teatrului „B.P. Hașdeu” din Cahul, oferirea burselor de studii, completarea cu literatură a bibliotecilor școlare etc.
Apreciind înalt realizările obținute pe parcursul unui deceniu în dezvoltarea cooperării moldo-române în baza parteneriatului strategic dintre cele două state, Republica Moldova își exprimă interesul în consolidarea continuă a acestor relații, având drept scop atingerea obiectivelor de integrare europeană, inclusiv prin definitivarea proiectelor și programelor inițiate sau aflate în derulare, precum și prin lansarea unor noi proiecte importante menite să contribuie efectiv la implementarea agendei de reforme democratice și la ridicarea nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova”, se mai spune în comunicat.
Totuși, România a criticat ultimele evoluții politice de la Chișinău.
„Din păcate, situaţia politică actuală de la Chişinău nu încurajează o asemenea abordare. Evoluţiile recente de la Chişinău nu atestă continuarea sau realizarea unor reforme durabile în direcţia avansării agendei europene şi nu conferă garanţia unui parcurs european pentru Republica Moldova. În aceste condiţii, dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral nu se poate realiza la adevăratul său potenţial, pe măsura voinţei şi capacităţii României”, subliniază MAE român.
Bucureștiul atenționează că „sprijinul României, inclusiv financiar, va fi pe mai departe strict condiţionat de continuarea reformelor esenţiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova şi avansarea parcursului său european. În acelaşi timp, România va continua să urmărească cu prioritate interesele cetăţenilor din Republica Moldova, aşa cum a acţionat deja, inclusiv în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19”.
