30 de ani de la Podul de Flori din 1990// Vlad Bileţchi: „Avem datoria să le facem dreptate rudelor și neamului nostru pătimit”
„Dragi prieteni,
se împlinesc 30 de ani de la podul de flori din 6 mai 1990. A fost și este un moment istoric, național, impresionant. După raptul Basarabiei și ocupația Sovietică venită peste noi fără nici un drept, după deportări, foamete, gulaguri și deznaționalizare – a venit suflul libertății și al românismului.
Familii și generații întregi care au fost despărțite nedrept și crunt de arma și ciubota rusească, imperialistă, Sovietică – au plâns de bucurie pe malul Prutului. Flori, lacrimi de bucurie și drapele tricolor au marcat această zi importantă pentru neamul nostru.
După 50 de ani de dominație și ocupație – familiile s-au reunit. Ne-am pomenit în situația în care o parte de familie rămăsese aici, iar cealaltă se refugiase în România, fugind de urgia Sovietică.
Astăzi, la 30 de ani de la acest eveniment – avem datoria să le facem dreptate rudelor și neamului nostru pătimit.
Să explicăm tinerilor ce înseamnă ocupația Sovietică, ce înseamnă podul de flori și de ce suntem o Țară despărțită în două state (deocamdată).
Tot astăzi, trebuiau să vină și ajutoarele umanitare, medicale din România.
Un lot imens, un ajutor mai mult decât frățesc.
Mulțumesc, România!
Te iubesc, România!!”, a scris Vlad Bileţchi pe o reţea de socializare.
Primul Pod de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. Locuitorilor din România li s-a permis, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în fără pașaport și viză.
La eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni. „Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii (de la Vest de Prut – n.r.) au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestește ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu.
„Sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din țara noastră, cu deosebire din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, din numeroase localități din RSS Moldovenească și-au dat întâlnire, duminică, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe la punctele de frontieră Miorcani-Pererâta; Stânca-Costești; Sculeni-Sculeni; Ungheni-Ungheni; Albița-Leușeni; Fălciu-Țiganca; Oancea-Cahul; Galați-Giurgiulești”, scria Agerpres pe vremea aceea.
Chiar dacă scopul reunificării nu a fost atins atunci, momentul Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conștiința faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparțin unui singur neam.
Mii de oameni din România și Republica Moldova au refăcut pe 11 iulie 2015 celebrele Poduri de Flori de la Prut. Emoții puternice între participanți, miile de români s-au îmbrățișat după trecerea Prutului. Basarabenii au fost primiți cu urale și buchete de flori.
Participanții Republica Moldova la eveniment au trecut pe jos podul feroviar Eiffel, aflat la 20 km de Iași, spre România. Printre aceștia s-au aflat și cei o mie de tineri porniți pe jos din Marea Adunare Națională de la Chișinău, spre București, în Marșul lui Ștefan cel Mare, pentru a cere reunificarea celor două state românești.
