Cele mai INEDITE obiceiuri de Dragobete
Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă, cuprinzând în esenţa sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii. Este ziua lui Dragobete, numit și Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, ce ne aduce iubirea în casă și în suflet.
Iată cele mai inedite obiceiuri de Dragobete:
1. Dacă vremea e frumoasă, tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii. La întoarcerea înspre sat, fetele sunt fugărite de băieți și, dacă îi simpatizează, se lasă prinse de către aceștia. Împreunarea se celebrează printr-un sărut, simbol al logodnei. Dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belșug și vor fi ocoliți de febră și alte boli. În schimb, dacă tradiția nu este respectată, ei nu vor avea deloc parte de iubire până la Dragobetele viitoare.
2. Dacă vremea e mohorâtă pe 24 februarie, tinerii se reunesc în casă și dau o petrecere. Băieții se crestează în formă de cruce pe brațe, apoi își unesc tăieturile și jură că vor rămâne frați de sânge pentru totdeauna.
3. Fetele necăsătorite și cele proaspăt căsătorite apelează la magie pentru a-și păstra frumusețea. Acestea strâng zăpada rămasă de Dragobete și se spală de-a lungul anului cu apa rezultată prin topire. Se crede că aceasta are puteri mistice și că le va conserva tinerețea.
4. În unele părți ale țării, fetele își pun busuioc sfințit sub pernă de ajunul Dragobetelor. Se spune că astfel își vor visa ursitul.
5. Cu ocazia acestei zile, bătrânii din mediul rural acordă o atenție deosebită animalelor din gospodărie. Sacrificarea lor este interzisă de Dragobete.
6. O altă interdicție în ziua de 24 februarie este PLÂNSUL. Se crede că dacă verşi lacrimi de Dragobete, vei avea necazuri şi supărări pe tot parcursul anului. Blestemul se ridică de-abia la Dragobetele următoare.
7. În vreme ce muncile câmpului sunt cu desăvârşire interzise, curățenia este permisă, ba chiar încurajată. Dacă gospodinele sunt harnice de Dragobete, se crede vor avea acelaşi spor şi în restul anului.
8. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuvincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii. Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei. Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele !”.
Liber TV vă îndeamnă să ne preţuim în continuare tradiţiile, ele contribuind la păstrarea identităţii noastre ca popor.
