(FOTO) Nicolae Costin – 80 de ani de la naștere. Foști colegi și oameni de cultură i-au adus astăzi un omagiu

Dimineața, administrația capitalei, în frunte cu viceprimarul Nistor Grozavu, angajați ai Primăriei care l-au cunoscut pe Nicolae Costin, membri ai „PARLAMENTULUI 90”, scriitori, oameni de cultură etc. au depus flori la placa memorială Nicolae Costin de la parterul clădirii Primăriei Chișinău, la placa de pe clădirea unde a locuit Costin, de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 132, iar un grup de elevi de la gimnaziul  „N. Costin” i-au adus un omagiu fostului primar.

Nicoale Costin a fost și un promotor al Mișcării de renaștere națională și fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.

„Nicolae Costin a fost cel care, fiind primar al Chişinăului, a vorbit pentru prima dată în limba română în Consiliul municipal Chişinău după 1944. Este cel care a transformat oraşul rusesc Chişinău în oraşul românesc Chişinău. E cel care a făcut ca noi să ne simţim într-adevăr acasă, aici, în capitala Republicii Moldova. Meritele lui sunt mari şi îmi pare bine că nu e uitat. El luptă şi azi prin faptele bune care le-a lăsat”, a spus scriitorul Nicolae Dabija

Am crezut cu toată ființa noastră în acele năzuințe pe care le-am purtat în adâncul sufletului, noi, părinții noștri… Iar problemele actuale ar putea fi redresate prin ducerea la bun sfârșit a renașterii noastre spirituale. Lucrurile mari care au fost făcute în anii ’90, în perioada Renașterii Naționale, de personalitățile de atunci, au fost posibile deoarece ei au crezut în țelurile lor, a precizat Iuliana Gorea-Costin. 

Nicolae Costin s-a născut la 07 aprilie 1936 și a decedat la 16 februarie 1995. În calitate de primar al Chișinăului, printre realizările cele mai cunoscute ale lui Nicolae Costin se numără: reînvierea tradiţiilor naţionale în învăţământ şi cultură (deschiderea liceelor român-englez „Mircea Eliade”, român-francez „Gheorghe Asachi”, român-italian „Danti Alighieri”), a bibliotecilor publice („Onisifor Ghibu” şi „Transilvania”); redenumirea străzilor şi readucerea limbii române în administraţia locală; reînvierea tradiţiilor legate de sărbătorile creştine, redeschiderea bisericilor din Chişinău, inclusiv a Catedralei „Naşterea Domnului”, instalarea mai multor busturi pe Aleea Clasicilor și readucerea la locul iniţial de amplasare a monumentului domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.