(GRAFIC) Moldova rămâne fără copii. Numărul acestora se diminuiază din an în an

La 1 ianuarie 2018, numărul copiilor în Republica Moldova a constituit 676 de mii copii sau fiecare a cincea persoană este în vârstă de pînă la 18 ani.

În anul 2017 s-au înregistrat 34 de mii născuţii-vii, fiind în descreştere cu 8,9% faţă de anul precedent. Rata natalităţii a constituit 9,6 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (10,7‰) se menţine mai înalt decât în localităţile urbane (8,2‰).

Din numărul copiilor născuţi-vii, 51,5% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 106 băieţi la 100 fete. În funcţie de greutatea la naştere, 94,7 % din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,9%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică comparativ cu cele din urban

Vârsta medie a mamei la prima naştere este de 24,8 ani. De regulă, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică, comparativ cu cele din mediul urban, respectiv la 23,7 şi 26,5 ani. Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani (66,1% din total naşteri).

Nivelul natalităţii extraconjugale rămâne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 21,5 la sută.

Gospodăriile cu copii au venituri mult mai mici decât cele fără copii

Veniturile gospodăriilor casnice cu copii sînt substanţial mai mici decât veniturile gospodăriilor fără copii. În medie, în anul 2017 veniturile disponibile ale gospodăriilor cu copii au constituit 1862,4 lei lunar pe o persoană în prețuri curente, fiind în creştere cu 25% faţă de anul 2013. Pe măsura creşterii numărului de copii în gospodărie descreşte şi valoarea medie a veniturilor, de la 2151,2 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil, până la 1288,1 lei în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Principala sursă de formare a veniturilor o constituie activitatea salarială (48,2%), fiind urmată de veniturile din prestaţii sociale (10,5%), activitatea individuală agricolă (8,6%) şi activitatea individuală non-agricolă (7,5%). Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor în proporţie de 21,4%, fiind cu 4,9 puncte procentuale mai mult decât media pe ţară.