INVESTIGAȚIE RISE// Imperiul Gazprom în Moldova
În decembrie 2005, în timpul unei întrevederi cu prim-vicepremierul Republicii Moldova de atunci, Zinaida Greceanâi, președintele Gazprom, Alexei Miller, anunță despre trecerea la „preţuri medii europene”. O lună mai târziu, gigantul rus sistează timp de două săptămâni livrările de gaze spre Republica Moldova şi le reduce pe cele spre Ucraina, invocând drept pretext neacceptarea de către acestea a trecerii la noile tarife.
Gazprom a reluat livrarea gazelor după ce Republica Moldova a acceptat majorarea preţului de la 80 la 110 dolari pentru o mie de metri cubi şi iniţierea discuțiilor pentru semnarea unui nou contract.
Semnat pentru o perioadă de cinci ani, contractul prevedea ca, de la 1 ianuarie 2007, noul preţ de achiziție a gazelor să fie de 170 de dolari pentru o mie de metri cubi. În anii următori, tariful urma să crească treptat, astfel încât în 2011 să ajungă la nivelul mediu european – circa 400 dolari.
Victor Parlicov, ex-director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică: Principala problemă legată de acest contract este că de fapt transferă responsabilitatea juridică pentru neachitarea gazelor pe malul stâng al Nistrului pe Moldovagaz. Anume acest fapt le permite autorităţilor de la Tiraspol să afirme că nu au datorii față de Gazprom.
O altă prevedere care, potrivit lui Parlicov, favorizează gigantul rus, este clauza că orice litigiu se examinează în baza legislaţiei ruse. Acest punct (7.3 – n.r.) indică şi instanţa de soluționare a eventualelor conflicte – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse. Mai mulți juriști consultați de RISE au sugerat ideea că, pentru un contract de asemenea importanță pentru Republica Moldova, ar fi fost mai potrivită alegerea unei curți neutre de arbitraj din țări precum Franța, Marea Britanie, Austria sau Suedia.
Totodată, potrivit acordului adițional la contract, Moldovagaz este obligată să ia tot volumul de gaze menţionat în document. În caz contrar, dacă devierea e mai mare de 10%, întreprinderea riscă penalităţi de 8% din valoarea metanului neconsumat. Pe de altă parte, depăşirea cu 5% a volumelor agreate lunar se plăteşte conform „preţurilor europene”.
Dependenţa Moldovei de Gazprom nu se reduce doar la contractul de import a gazelor. Tot parcursul metanului, de la sonda din Siberia şi până la soba unui consumator casnic din Moldova, este asigurat şi controlat de Gazprom.
Investigația intergală o puteți citi AICI.
