Primul ziar în limba română, „Glasul”, a fost tipărit clandestin
Ziarul Glasul a aparut la iniţiativa lui Ion Druţă, care a încurajat revenirea la alfabetul latin ca o şansă de consolidare a poziţiei limbii române în Basarabia. A fost un pas pentru recuperarea identităţii naţionale, iar publicaţia a ieşit de sub tipar în toamna anului 1988. Mai apoi, ideea a fost preluată de poeta Leonida Lari.
Primul număr al Ziarului Glasul a fost tipărit clandestin la Riga, în Letonia. În Republica Moldova nu erau condiţii tehnice dar mai ales era împotrivirea autorităţilor de a tipări vreun text românesc. De aceea, misiunea era greu de îndeplinit.
Al doilea număr a fost tipărit, în aceleaşi condiţii, la Vilnius. Un mare ajutor a venit de la Lica Melnic, fiica fostului rector al Universităţii de Stat din Moldova, de la Boris Melnic şi de la soţia unui celebru regizor pe atunci în Lituania.
Pe atunci, cel mai scump ziar sovietic era Pravda, gazeta a Partidului Comunist, şi costa 3 copeici. Chiar dacă Ziarul "Glasul" era de 33 de ori mai folositor, se vindea la preţul de o rublă. Erau articole despre importanţa de a ne cunoaşte limba şi istoria cea adevărată şi de a respinge minciunile sovietice.
31 august 1989 a însemnat un pas important in renaşterea naţională a românilor din Basarabia. Al treilea număr al publicaţiei a vazut lumina tiparului la Orhei, iar numărul patru, în condiţii legale, la Chişinău. Ziarul a fost tiparit până în anul 2012, când a apărut versiunea electronică.
