(REPORTAJ) Prin tradiții oricând actuali
Astfel, meşterii populari continuă să însuflețească lemnul, pânza, argila, acea parte imensă a conținutului cultural pe care noi o numim meșteșug sau într-un cuvânt, tradiția.
LiberTV vă propune să faceți cunoștință cu meșterii populari din Bălți care continuă tradiția neamului.
„Arta populară este o artă primitivă. De aici rezultă farmecul ei, de aici şi pericolul, din ce în ce mai ameninţător, al cotropirii şi nimicirii sale în faţa presiunii vieţii moderne”, afirmă G. M. Cantacuzino în ”Frumosul românesc în concepţia şi viziunea poporului”. Pornind de la această afirmație, vă dorim o lectură plăcută și meditativă.
Cu ”A fost odată ca niciodată…” încep toate poveștile copilăriei noastre, iar privind meșteșugurile ne dorim să putem spune că ”Vor fi, atât cât vom trăi…”
Maria Serjantu, în vârstă de 55 ani este femeia care toată viața a țesut covoare moldovenești și ne-a povestit cum a reușit să-și păstreze pasiunea pentru această artă, dar să o îmbrățișeze și pe cea a croșetării:
„ Aceasta este o îndeletnicire de la părinți, de acasă. Toată viața am țesut covoare moldovenești, apoi m-am căsătorit, am trecut cu traiul la oraș și am început să mă ocup cu croșetatul. De la început o făceam mai mult pentru nevoile personale, pentru copii, acum această activitate este ca o plăcere pentru inimă. Vin la sărbători cu o mică expoziție, să mai vad orașul. Prețurile variază, începând cu cifra de 50 de lei pentru lucrurile mai mici, cum ar fi cele pentru copii, drept exemplu pălărioarele ca „ sa nu îi ardă soarele”. De obicei, pentru a finaliza o lucrare, îmi ia jumătate sau chiar o zi, în funcție de mărimea obiectului. De la zi la zi se schimbă numărul cumpărătorilor. La expoziția trecută am avut 5 comenzi și oamenii au rămas mulțumiți de lucrul pe care l-am făcut.”
Produsele împletite din fibre vegetale păstrează autenticitatea pieselor și valoarea execuţiei manuale a obiectelor utile şi decorative în acelaşi timp. Vera Rusu vine din raionul Sângerei, satul Heciul Vechi și constată că în ultimele decenii împletitul fibrelor vegetale se dezvoltă lărgindu-şi permanent gama produselor ce sunt foarte apreciate în ambientul modern.
„Mă ocup de mult timp de împletitul în fibre vegetale, dar am devenit meșter popular acum 1 an de zile și am aderat și eu la Uniunea Meșterilor Populari. Ca să confecționez un obiect îmi ia mult timp, dar eu niciodată nu socot timpul, ci doar mă bucur când articolul este gata. Timpul nu contează, căci lucrarea are nevoie de timp ca să se usuce, apoi iar continui. Chiar ieri am confecționat aceste păpușe ca să vin cu ceva nou. Le-am făcut timp de 2 ore. Mereu port costumul popular la sărbători, fără el parcă am fi fără identitate, acesta ne reprezintă ca neam.”
„În ultimele decenii a sporit considerabil interesul oamenilor faţă de portul popular. Acest interes izvorăște din căutarea autenticităţii, iar costumul tradiţional este situat chiar în epicentrul viziunii asupra lumii”, ne-a mărturisit Ina, bibliotecară în cadrul Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coşeriu”, sala specializată ”Arte”:
„Portul popular, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor și materialelor folosite, al organizării decorurilor pe suprafața pieselor și motivelor decorative utilizate reprezintă unul din cele mai complexe domenii ale artei populare. Costumele naționale pentru dans diferă de cele destinate portului cotidian sau de sărbători. Acestea sunt cusute pentru a facilita mișcarea scenică și au, de asemenea, elemente tradiționale, simboluri, dar care trebuie să fie receptate vizual de către public. Sunt costume speciale care transmit un mesaj spectatorului. Principala comoară a bibliotecii sunt cărțile și cultura acestora. Avem cărți care informează atât despre istoria costumului național, tipologia, clasificarea și identificarea acestuia conform anumitor zone, regiuni ale Moldovei, cât și despre simbolica ornamentelor. Aceste cărți întruchipează lucrări științifice ce ne relatează despre semnificația ornamentelor brodate ale straielor naționale și a culorilor acestora. Toate aceste elemente sunt legate strâns de mentalitatea, cultura națională. Fiecare detaliu are un sens profund ce se află în corelație cu literatura, arta populară, unele dintre ele repetând ornamentele sculptate în lemn. Aceste tradiții s-au adunat de-a lungul a multor veacuri. Este foarte important să studiem, să cunoaștem și să simțim costumul național.”
„Căminul de Cultură este singura instituție de acest tip din Republica Moldova. Aici copiii învață gratis. Instituția are 4 cercuri: cioplitul în lemn, meșter-îndrumător: Dumitru Muruzuc; ceramica pentru copii mici, meșter-îndrumător: Vitalie Muruzuc; Maria Ciobanu le predă discipolilor broderia tradițională, iar eu învăț copii să facă: pălării, panouri din fibre vegetale: paie, pănușe. Eu mă ocup cu împletirea în fibre vegetale, dar și cu broderia. Venind la club, Doamna Maria m-a învățat să brodez, aici, am început prima dată în viață să practic această activitate. Spre exemplu, am făcut o rochie în stil național, din două feluri de materiale, pe care am adaptat-o contemporaneității. Am confecționat această rochie după lucru, în timpul liber și am mai brodat și câteva ii pentru copii. Am și cămăși bărbătești care ajung la prețul de 200 de lei. Pălăriile costă în jur de 200 de lei, cercurile din paie, pănuși- între 60 și 80 de lei. Nu am adus multe lucrări din cauza soarelui, dar și pentru că majoritatea nu arată bine pe masă. La expoziții port mereu costumul național, dar am și cămăși pe care le port cu plăcere și în zile obișnuite.”
Și dacă tot vorbeam despre perpetuarea meșteșugurilor, atunci un veritabil exemplu sunt meșterițele: Stela Draguțan în vîrstă de 27 de ani, Alexandrina Botezatu în vîrstă de 25 de ani și Georgeta Ursu în vârstă de 26 de ani. Tinerele sunt discipole ale Mariei Ciobanu din cadrul Căminului de Cultură „Meșterul Popular” din Bălți și acestea consideră că timpul modern ne aparţine doar prin capacitatea de a păstra patrimoniul nostru cultural:
”Ne ocupăm cu broderia de vreo 5 ani. Suntem tinere meșterițe, am început să brodăm relativ recent. Acordăm acestui meșteșug practic tot timpul liber pe care îl avem. Iile pe care le purtăm acum sunt confecționate de noi. În dependență de dorință și dispoziția pe care o avem utilizăm diferite culori pentru anumite uzoare. Folosim stofă de casă sau stofă naturală ca să permitem corpului „să respire”, ne străduim să nu utilizăm stofă artificială. Tradiționale pentru portul nostru sunt romburile. Cândva culorile se utilizau în dependență de regiune, acum fiecare își alege culorile după bunul său plac. Noi ne-am „infectat” reciproc de acest hobby. Mai întâi a început Stela apoi ne-am alăturat și noi. Meșteșugul a devenit o ocupație comună, o ocupație care a întărit relațiile noastre de prietenie. Noi coasem independent, dar de cele mai multe ne adunăm să brodăm la șezătorile de la club sau la șezătorile pe care le organizăm împreună acasă.”
Meşteşugul podoabelor şi al bijuteriilor ţine de arta decorativă aplicată, iar pe o notă modernă, despre această îndeletnicire ne-a relatat Tofan Marina în vârstă de 47 de ani:
„Mă ocup de confecționarea manuală a bijuteriilor din porțelan și argilă. Am îmbrățișat această meserie de vreo 3 ani. Am participat la numeroase expoziții, cum ar fi cele organizate cu ocazia ”Zilei Orașului”, ”Zilei Independenței” și Sărbătorii „Limba Noastră”. Suntem invitați de către Primăria Municipiului, doar că astăzi lumea nu știa din timp de această sărbătoare. Oamenii vin, se interesează, cumpără, însă azi sunt mai puțini cumpărători. Prețul bijuteriilor variază în funcție de efortul și munca depusă. De la 40-50 de lei în sus. Brățările au un preț mai mare, ele au mai multe elemente. Ca să fiu sinceră, unele lucruri ar trebui să fie mai scumpe, dar ne gândim la buzunarul cumpărătorului, ca să-și poată permite să cumpere o bijuterie handmade. Cu referire la acest eveniment, vreau să menționez că populația nu este destul de informată despre acest eveniment și mulți meșteri populari sunt plecați la Chișinău.”
Oxana vine cu o picătură de modernizare a unor tehnici întrucât aceasta confecționează păpuși din materiale textile:
„Sunt pasionată de confecționarea jucăriilor handmade. Practic această artă de un an și jumătate. Toate materialele pe care le folosesc sunt naturale și le cumpăr de peste hotare. Aceste manufacturi sunt ca niște jucării de interior, decorative. Ca să confecționez o jucărie pentru copii trebuie să știu din timp, să fac cusăturile mai trainice, căci știți, copiii mici sunt curioși, le place să exploreze și testează perfect calitatea jucăriilor pe care le fac. Îmi amintesc cum o mamă a luat două păpușele pentru fata ei, care are 15 ani, ca să-i înfrumuțeseze camera și îmi place când lucrul pe care îl fac este apreciat de toate categoriile de vârstă. Prețul variază în funcție de material și de complexitatea muncii depuse, acesta se încadrează în limitele de la 30 până la 500 de lei pentru păpușile confecționate din material foarte scump. Foarte mulți oameni întreabă, le plac, dar prețurile nu corespund adesea cu salariile pe care le au. Eu cred că fiecare jucărie are cumpărătorul său. Nu îmi stric dispoziția dacă nu vând nimic. Mie îmi place să le pun în cameră, sau unde lucrez și să le admir.”
Vizitatorii au avut posibilitatea să admire expoziția micuță, dar sufletească. Unii vizitatori s-au arătat interesați de obiectele expuse la vânzare.
LiberTV reamintește cititorilor săi despre importanța prețuirii și menținerii valorilor, meșteșugurilor și tradițiilor neamului, căci din destinatari și consumatori urmăm să fim făuritori și povestitori.
