Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis astăzi excluderea lui Victor Perțu, candidatul Partidului „Democrația Acasă”, din cursa electorală pentru func…
Actualizat acum 16 ore
Astfel, meşterii populari continuă să însuflețească lemnul, pânza, argila, acea parte imensă a conținutului cultural pe care noi o numim meșteșug sau într-un cuvânt, tradiția.
LiberTV vă propune să faceți cunoștință cu meșterii populari din Bălți care continuă tradiția neamului.
„Arta populară este o artă primitivă. De aici rezultă farmecul ei, de aici şi pericolul, din ce în ce mai ameninţător, al cotropirii şi nimicirii sale în faţa presiunii vieţii moderne”, afirmă G. M. Cantacuzino în ”Frumosul românesc în concepţia şi viziunea poporului”. Pornind de la această afirmație, vă dorim o lectură plăcută și meditativă.
Cu ”A fost odată ca niciodată…” încep toate poveștile copilăriei noastre, iar privind meșteșugurile ne dorim să putem spune că ”Vor fi, atât cât vom trăi…”
Maria Serjantu, în vârstă de 55 ani este femeia care toată viața a țesut covoare moldovenești și ne-a povestit cum a reușit să-și păstreze pasiunea pentru această artă, dar să o îmbrățișeze și pe cea a croșetării:
„ Aceasta este o îndeletnicire de la părinți, de acasă. Toată viața am țesut covoare moldovenești, apoi m-am căsătorit, am trecut cu traiul la oraș și am început să mă ocup cu croșetatul. De la început o făceam mai mult pentru nevoile personale, pentru copii, acum această activitate este ca o plăcere pentru inimă. Vin la sărbători cu o mică expoziție, să mai vad orașul. Prețurile variază, începând cu cifra de 50 de lei pentru lucrurile mai mici, cum ar fi cele pentru copii, drept exemplu pălărioarele ca „ sa nu îi ardă soarele”. De obicei, pentru a finaliza o lucrare, îmi ia jumătate sau chiar o zi, în funcție de mărimea obiectului. De la zi la zi se schimbă numărul cumpărătorilor. La expoziția trecută am avut 5 comenzi și oamenii au rămas mulțumiți de lucrul pe care l-am făcut.”
Produsele împletite din fibre vegetale păstrează autenticitatea pieselor și valoarea execuţiei manuale a obiectelor utile şi decorative în acelaşi timp. Vera Rusu vine din raionul Sângerei, satul Heciul Vechi și constată că în ultimele decenii împletitul fibrelor vegetale se dezvoltă lărgindu-şi permanent gama produselor ce sunt foarte apreciate în ambientul modern.
„Mă ocup de mult timp de împletitul în fibre vegetale, dar am devenit meșter popular acum 1 an de zile și am aderat și eu la Uniunea Meșterilor Populari. Ca să confecționez un obiect îmi ia mult timp, dar eu niciodată nu socot timpul, ci doar mă bucur când articolul este gata. Timpul nu contează, căci lucrarea are nevoie de timp ca să se usuce, apoi iar continui. Chiar ieri am confecționat aceste păpușe ca să vin cu ceva nou. Le-am făcut timp de 2 ore. Mereu port costumul popular la sărbători, fără el parcă am fi fără identitate, acesta ne reprezintă ca neam.”
„În ultimele decenii a sporit considerabil interesul oamenilor faţă de portul popular. Acest interes izvorăște din căutarea autenticităţii, iar costumul tradiţional este situat chiar în epicentrul viziunii asupra lumii”, ne-a mărturisit Ina, bibliotecară în cadrul Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coşeriu”, sala specializată ”Arte”:
„Portul popular, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor și materialelor folosite, al organizării decorurilor pe suprafața pieselor și motivelor decorative utilizate reprezintă unul din cele mai complexe domenii ale artei populare. Costumele naționale pentru dans diferă de cele destinate portului cotidian sau de sărbători. Acestea sunt cusute pentru a facilita mișcarea scenică și au, de asemenea, elemente tradiționale, simboluri, dar care trebuie să fie receptate vizual de către public. Sunt costume speciale care transmit un mesaj spectatorului. Principala comoară a bibliotecii sunt cărțile și cultura acestora. Avem cărți care informează atât despre istoria costumului național, tipologia, clasificarea și identificarea acestuia conform anumitor zone, regiuni ale Moldovei, cât și despre simbolica ornamentelor. Aceste cărți întruchipează lucrări științifice ce ne relatează despre semnificația ornamentelor brodate ale straielor naționale și a culorilor acestora. Toate aceste elemente sunt legate strâns de mentalitatea, cultura națională. Fiecare detaliu are un sens profund ce se află în corelație cu literatura, arta populară, unele dintre ele repetând ornamentele sculptate în lemn. Aceste tradiții s-au adunat de-a lungul a multor veacuri. Este foarte important să studiem, să cunoaștem și să simțim costumul național.”
