(REPORTAJ) Verbul ”a iubi” e valabil în orice zi

În rândurile ce urmează veți afla povești de dragoste ce se împletesc armonios cu nuanțele tricolorului pe un fundal al ornamentelor costumului popular. Cupluri tinere și frumoase ne vor relata despre iubire, respect și familie, dar și despre ce i-a motivat să poarte straie tradiționale în cea mai importantă zi din viața lor.

Iubiți, intrați în esența dragostei și nu încurcați acest sentiment cu ”iubirea ce ține o zi”!

Această poveste de dragoste ne demonstrează că verbul ” a iubi” nu are granițe și că este același și se conjugă la fel și pe românește și pe englezește.  Ea seamănă cu Ileana Cosânzeana și este din Nordul Moldovei, El este prințul american care a venit tocmai de peste ocean. Este vorba despre Caterina și Matt Rutter. Matt a venit în Moldova pentru a face voluntariat în colaborare cu Corpul Păcii și datorită acestei decizii a sorții și-a cunoscut sufletul pereche și trăiește aici deja de patru ani. S-au cunoscut din întâmplare, dar nu la întâmplare sunt împreună. Despre dragostea ce îi unește, despre nunta petrecută în stil național și despre o fericire la doi, aflați din rândurile ce urmează.

–          Care este primul cuvânt care vă apare în minte când spuneți ”iubire”?

–          Matt: Caterina Rutter, a spus el zâmbind

–          Caterina: Eu m-am gîndit să zic Matt, dar pentru că el deja a spus numele meu, voi schimba cuvîntul și voi spune: ”Dumnezeu”, El este cel care ne-a creat și care ne-a învățat să iubim.

–          Cum v-ați cunoscut, când a apărut între voi fiorul dragostei?

–          Caterina: Aceasta este o istorie foarte lungă. Într-o zi, discutam cu o prietenă de a mea, și i-am spus mai în glumă, mai în serios, despre faptul că sunt dezamăgită de bărbații din Moldova, că ei se maturizează greu și că nu sunt responsabili. Tot în cadrul acelei discuții, i-am zis că, dacă cunoaște un american înalt, cu părul blond și cu ochi albaștri, inteligent și un pic ciudat, să îmi spună. În același timp, din alt colț al Moldovei, Matt îi zicea aceleiași prietene comune că ar dori să cunoască o moldoveancă care să i se potrivească.

–          Matt: I-am zis că aș dori alături o femeie inteligentă, care să înțeleagă engleza pentru a putea comunica cu părinții mei, căreia să îi placă să vorbească și să comunice cu mine și să fie creștină.

–          Caterina: Aceste lucruri se întâmplau paralel. Eu de la Nord și el de la Sud, din Găgăuzia, ne căutam reciproc, neștiind acest lucru. Într-o dimineață am primit sms de la prietena mea, în care scria că trebuie să îl cunosc pe Matt Rutter. Am luat-o drept glumă, dar totuși din curiozitate, l-am căutat pe Facebook, am observat că este frumos din fotografia de profil și i-am trimis o cerere în prietenie, iar în schimb am primit de la el un mesaj foarte lung ce denota intenții serioase.  Sub pretextul că avem în comun activități de voluntariat, ne-am întâlnit la Chișinău, pe data de 19 octombrie 2014. Prima noastră întâlnire a fost de 10 ore. Ne-am plăcut din start.

–          Care pol al magnetului sporește atracția unuia față de celălalt, polul care reflectă diferențele dintre voi sau cel caracterizat de asemănări?

–          Matt: Cel mai important lucru în relația noastră care ne unește este religia comună, credința și faptul că ne bazăm pe valori creștine. Astfel noi privim în aceeași direcție. Când am început să ne cunoaștem mai bine am întâlnit de toate, și lucruri prin care ne asemănăm, dar și cele care sunt proprii fiecăruia dintre noi.

–          Caterina: Noi ambii iubim să ascultăm muzică, să dansăm când nu ne vede nimeni, dar și când ne vede cineva tot iubim să dansăm, noi ambii iubim câte un pahar de vin la cină și să discutăm despre calitatea vinului. În același timp, avem lucruri diferite, care sunt caracteristice fiecăruia în parte: de exemplu, eu sunt un pic mai lenoasă, pe când Matt este foarte muncitor și lucrează foarte mult, astfel el mă motivează să nu pierd timpul și să lucrez, iar eu îl îndemn să se odihnească și să aibă grijă de sănătatea lui, să nu se supraobosească.

–          Matt: Da, într-adevăr, acum lucrez mai puțin decât înainte să ne cunoaștem. Astfel, punctele noastre comune și cele care ne fac diferiți se echilibrează, se completează reciproc și ne aduc armonia în familie.

–          Ce  v-a motivat să alegeți să alegeți să purtați costumul tradițional la nuntă?

–          Caterina: Primul și cel mai esențial motiv este faptul că îmi iubesc foarte mult țara, îmi plac tradițiile și costumele tradiționale. Am fost invitată  să fiu pentru o zi în calitate de model pentru salonul ”Consânzeana”, am văzut la ei o varietate de ii și de rochii de mireasă albe cu nuanțe și  ornamente care m-au impresionat mult și de care m-am îndrăgostit. Atunci mi-am zis că la cununie și înscriere cu siguranță îmi doresc o rochie în așa stil, iar pentru Matt o ie națională. Designer-ul rochiei mele se numește Alina Bradu, iar ia soțului a fost cusută la comandă de ”Casa Cristea”, aceasta fiind o manufactură. În total, ambele piese vestimentare ne-au costat în jur de 6000 de lei. Noi am făcut cununia, înscrierea și o nuntă foarte micuță în Statele Unite, și mai ales pentru că am făcut totul după tradițiile americane am hotărât să luăm și să aducem o părticică din Moldova cu noi. În iunie urmează să mai avem un eveniment la care Matt va purta iarăși o ie, iar eu îmi voi coase deja o fustă și o ie națională .

–          Matt: Pot să zic că aceasta a fost ideea mea, în orice caz eu așa credeam până acum… Am vrut foarte mult să purtăm costume naționale pentru că îmi place cultura și stilul portului din Moldova.  Mi-am dorit și nunta să o facem aici, dar întrucât am facut-o în Statele Unite am hotărât să avem și anumite detalii, momente care își au rădăcinile aici. Astfel am avut o bucățică de Moldova cu noi și astfel mi-am demonstrat respectul față de cultura țării de origine a soției mele.

–          Care a fost reacția rudelor, a invitaților la faptul că ați îmbrăcat la nuntă straie naționale?

–          Caterina: Mi-am procurat rochia consultându-mă pâna la cele mai mici detalii cu sora lui Matt. Ea s-a dovedit a fi încântată când a aflat că pe rochia mea sunt prezente ornamente tradiționale. Părinții lui Matt sunt atașați de Moldova, toată casa lor este plină de covoare tradiționale, tablouri, ei au salutat bucuroși ideea. Pentru ceilalți oaspeți era ceva ciudat, în același timp interesant, unic și nou. Noi am adus în calitate de cadouri pentru bunica, sora și mama lui Matt ii.  O reacție specială a avut bunica lui Matt, ea a purtat la nuntă, în semn de respect, ia dăruită .

–        Cum arată o zi ideală pentru voi?

–        Matt: Ar fi perfect să fim doar noi doi, singuri, în intimitate, să urcăm în munți, să ne plimbăm prin pădure, să vorbim și să admirăm tot ceea ce a creat Dumnezeu.

–        Caterina: Unele dintre zilele perfecte au fost pe durata lunii de miere. Era o toamnă devreme, Matt știa perfect ce îmi doresc și mi-a făcut o surpiză: a arendat o căsuță pe marginea unui lac din statul Michigan, noi am preferat să nu avem acces la internet, la tehnologii, dar să ne plimbăm cu barca, cu mașina, cu bicicletele ca să admirăm natura în toată frumusețea ei. Am avut și o cină romantică în mijlocul lacului.

–        Ce ați lua cu voi într-o asemenea călătorie pentru viitor?

–        Haine și încălțăminte comode, saci de dormit, bicicletele,  fructele și legumele pe care le adorăm și desigur căști pentru a asculta muzică, cărți și un vin bun.

–        Care sunt filmele voastre preferate pe care obișnuiți să le priviți împreună?

–        Dacă e să vorbim de seriale atunci ne place ”A.D. The Bible Continues” și ”Suits”,  dintre filme  adorăm creazțiile ca: ”Stars Wars”, ” The Martian”, ”Good Will Hunting”  și ”Hard Ball”.

–        Aveți o melodie care ar vorbi lumii despre dragostea voastră, care caracterizează relația și sentimentul pe care îl purtați în suflet ?

–        Noi cu siguranță avem o piesă a noastră, preferată, ea se numește: ” Unforgettable” de Nat king Cole și Natalie Cole.

–        Care este rețeta fericirii voastre?

–        Caterina: Rețeta e simplă, eu ca femeie am nevoie de dragoste, care poate fi manifestată sub diverse aspecte, iar barbații au nevoie de respect. Ca și în orice familie, există și la noi certuri, însă noi avem o regulă: nu ne ducem la culcare supărați unul pe altul, până nu clarificăm problema, până nu discutăm. Alte componente esențiale pe lângă respect și dragoste ar fi și înțelegerea și capacitatea de a ne cere scuze și de a ne ierta atunci când greșim.

–        De ce ați ales să rămâneți cu traiul în Moldova?

–        Matt: În primul rând, am ales acest lucru pentru că asta vrem. Doream să rămân să locuiesc în Molodova încă înainte să o întâlnesc pe Caterina. Am hotărât că trebuie să rămân aici pentru că aceasta este chemarea mea, să creez mai multe locuri de muncă. Eu lucrez în domeniul dezvoltării antreprenoriatului. Desigur că aici sunt multe probleme, dar, atât timp cât cetățenii părăsesc țara, acestea nu se rezolvă de la sine, ei pleacă, dar problemele rămân nerezolvate și nu se petrec schimbări. Vreau să fiu aici, cu oamenii și să rezolvăm problemele precum business-ul ilegal și necinstit. Eu lucrez cu antreprenori sinceri ca aceștia să își poată crea o afacere onestă și să poată crea locuri de muncă pentru oameni ca aceștia să trăiască bine. Din păcate nu avem multe exemple de afaceri incoruptibile în Moldova. Nu plănuim să plecăm , eu am înființat aici o organizație și familia Caterinei este aici. Dea Domnul, peste câțiva ani ne vom crește și educa copiii aici.

–        Cum vedeți familia voastră peste 5-10 ani?

–        Caterina: În viitor ne vedem în 5 ani cu 2 copii, iar peste 10 ani ne vedem cu 5 copii, ne dorim 2 sau 3 copii ai noștri și am dori să le oferim dragoste și familie și la 2 sau 3 copii adoptați. Sunt foarte nemulțumită de sistemul educațional din țară, deci, pot să zic, că viitorul nostru depinde de caracterul, temperamentul și necesitățile pe care ni le vor expune copiii noștri din perspectiva studiilor pentru că noi le dorim doar binele. Voi continua să lucrez în domeniul acordării ajutorului în dezvoltarea agriculturii durabile și deja am câteva planuri și pentru dezvoltarea turismului în Moldova. Cert e că vom fi împreună și vom fi în Moldova, căci aici ne simțim bine. Moldova are nevoie de noi, și noi avem nevoie de ea.

–        Matt: Eu cred că, totuși vom găsi posibilități reale ca copiii noștri să învețe aici, fiindcă se văd deja unele progrese în sistemul educațional și cred că în vreo 7, când copiii noștri vor pleca la școală va fi un sistem de învățământ modificat.

–        Ce sfat le-ați da tinerilor din țară?

–        Matt: Construiți-vă viața aici, nu plecați din țară! Avem posibilități și trebuie să ne folosim de ele. Plecarea este calea ușoară de a scăpa de probleme.

–        Caterina: Nu vă lasați părinții și buneii singuri, aveți grijă de aproape vostru. Deschideți ochii larg, acționați pentru a vă crea viitorul în Moldova, plecarea ar însemna egoism. Iubiți, intrați în esența dragostei și nu încurcați acest sentiment cu ”iubirea ce ține o zi”!

       Dragostea nu are granițe pentru că izvorul ei este în cer

Natalia și Constantin sunt o pereche atrăgătoare ce și-au unit destinele pe 24 ianuarie 2016. Pe 24 februarie 2016 au împlinit o lună de la nuntă și au un motiv dublu de sărbătoare. Constantin e originar din România, iar soția sa s-a născut în Moldova. Acest cuplu frumos vine să ne convingă că dragostea nu are granițe și că spunând ”Te iubesc” devii prada sentimentului.

–        Ce culoare are iubirea?

–        Constantin: Văd iubirea în culoare roșie,  de la pasiune.

–        Natalia: Eu zic că e de culoarea albă, ceea ce ar semnifica puritatea.  Deci, pentru noi, iubirea e alb cu roșu.

–        Dragostea nu are granițe pentru că…

–        …izvorul ei este în cer.

–        Fiecare cuplu are o poveste de dragoste. Care este povestea iubirii voastre? 

–        A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi,  nu s-ar povesti…  un meleag de basm. Într-o așchie de țară,  pe malul unui lac,  trăia o comunitate de oameni greu încercată.  Ei,  ca și mulți alții din spațiul aceasta mioritic,  erau despărțiți și rupți de rădăcinile lor firești. Într-o bună zi, veniră de dincolo de Prut câțiva frați de care acești oameni erau despărțiți. Acolo,  pe malul lacului,  se înfiripă o frumoasă poveste de dragoste între o româncă basarabeancă și un român muntean. Un preot cu har binecuvântă această dragoste și îi uniră întru Domnul.

–        Legenda zice că,  dacă o persoană face 1000 de cocori de hârtie,  i se va îndeplini o dorință. Dacă  ați încerca să îi faceți,  ce dorință v-ați pune?

–        Noi ne-am dori 3 fetițe cu fundițe. Copiii sunt florile vieții. Ce poate fi mai frumos?

–        În ce țară s-a născut dragostea? Care este patria ei?

–        Basarabia e România…  deci, pentru noi, dragostea a luat naștere pe pământ românesc.

–        Care este cheia unei zile perfecte?

–        Faptul că suntem împreună deja ne face zile perfecte. Un sărut de dimineață, o îmbrățișare caldă la amiază  și seara o privire spre înaltul cer, sunt acțiunile ce ne înfrumuțesează ziua și o fac ideală.

–        Cu ce personaj din film v-ați asocia?

–        Jucăm în propriul nostru film,  cu personaje din poveste.

–        Dacă e să ne întoarcem în copilărie, ce personaj din desene animate vă caracterizează?

–        Natalia: Eu mă asemăn cu Cenușareasa.

–        Constantin: Atunci eu aș fi prințul, prințul cela pe cal alb.

–        Domnule Constantin, când erați adolescent,  cum visați că va arăta soția dumneavoastră? 

–          Visam la o soție blondă  cu ochi albaștri. Așa cum este soția mea așa am și mi-o închipuiam, cel mai mare vis al meu s-a realizat!

–        Dar dumneavoastră,  doamnă Natalia,  cum vi-l închipuiați pe viitorul soț?

–        E  așa  cum l-a dorit Dumnezeu, dar dacă  sincer e peste așteptările mele.

–        Care este cartea preferată a fiecăruia dintre dumneavoastră?

–        Constantin: Cartea preferată a soției mele este: “Soțul ideal, soția ideală”, de Nicolae Tănase.

–        Natalia: Cartea preferată a soțului meu este: “Basarabia de la A la Z”,  de Sava Bogasiu.

–        Fără  de ce nu poate exista o căsătorie? 

–        Credem cu convingere că fără de credință și fără de  răbdare o căsătorie ar fi imposibilă, căci dragostea e deasupra tuturor.

–        De ce ați optat să  purtați la nuntă  costume tradiționale?

–        Fără să vorbim în prealabil,  am descoperit că avem aceeași dorință. Costumul național reprezintă întoarcerea la valorile autentice ale neamului nostru. 

–        De unde ați  cumpărat costumele?

–        Costumele noastre stilizate, precum și cele ale nașilor,  sunt creații ale bradului autohton Alina Bradu.

–        Cum vă vedeți viitorul?

–        În România Mare cu o familie mare.

–        De ce oamenii iubesc?

–        Deoarece Dumnezeu este dragoste și tot ce a creat el e făcut cu dragoste.  

–        Care este secretul unei căsnicii fără certuri?

–        Secretul încă nu l-am aflat,  în schimb există  răbdare și respect.

–        Cine și ce responsabilități are prin casă?

–        Nu avem responsabilități stricte. Fiecare din noi încearcă să-l suplinească pe celălalt.

–        Atunci cînd ați spus „DA” în fața Altarului,  ați  zis că veți  fi mereu împreună: la bine și la greu. Ce dificultăți întâmpină un cuplu de proaspăt  căsătoriți? Dar unul dintre un român și o moldoveancă?

–        Printre dificultăți putem enumera: granița dintre cele două țări surori,  birocrația și rușii.

–        Aveți un cântec special care vă înobilează dragostea?

–        Cântecul ce ne caracterizează sentimentul pe care îl avem unul față de celălalt este: “Primăvara începe cu tine”, Holograf.

–        Cum ați continua după o formulă proprie fraza: ”Dacă dragoste nu e…”?

–        Noi suntem convinși de faptul că dacă dragoste nu e, unire nu e, căci dragostea risipește teama și deci înfăptuiește Unirea. Curând va fi posibilă realizarea unirii politice și a celei spirituale. Pentru aceasta fiecare din noi poate face ceva, câtuși  de puțin. Împreună vom reuși  să  îndeplinim  visul străbunilor noștri.

Iubim pentru că…iubim, oricât nu am încerca să enumerăm motivele unei iubiri, nu am reuși niciodată.

Pe lîngă ” A fi sau a nu fi ?”,  ”De ce iubim?” ar fi întrebarea pusă veșniciei, atât timp cât și sentimentul e veșnic. Eugeniu și Viorica, în ochii cărora se citește dragostea reciprocă, formează un cuplu cu o viziune deosebită asupra prețiosului sentiment. Despre sacralitatea și culorile dragostei, despre diferențele dintre ” a iubi” și ”a te îndrăgosti”, dintre ”ceartă” și ”lămuriri”, dar și despre ideea inedită de a purta straie naționale la nuntă, aflați în interviul de mai jos.

–        Dragostea  v-a bătut la ușă și v-a cerut permisiunea să intre în viața voastră sau a venit când nu v-ați așteptat, ca o avalanșă?

–        A venit când ne-am așteptat mai puțin, nu ne-a întrebat nici pe unul dacă se poate să intre. E la fel ca o ploaie de vară care te prinde în plină stradă și te udă până la piele.

–        Credeți în dragostea de la primă vedere?

–        Ar fi bine să facem diferențe între „a te indrăgosti” și „dragostea” ca sentiment al jertfelniciei. Dacă vă referiți la „îndrăgostire” de la prima vedere, atunci răspunsul e fără îndoială: ”Da,credem în astfel de dragoste!”

–        De ce totuși ați optat să purtați la nuntă costumele în stil național? 

–         Ideea de a purta straie naționale la nuntă nu ne aparține, părinții au fost cei care ne-au călăuzit în realizarea nunții religioase în stil național. Noi am primit, cu bucurie, sfaturile părintești. Hainele de nuntă au fost executate într-un atelier din Cernăuți. Ele au fost brodate cu uzor bucovinian pe pânză de in. Meșterii acestui atelier având o vastă experiență în domeniu, ne-au ajutat să creem straiele naționale într-un mod particular. Rudele care au luat parte la cununia religioasă au încercat să vină și ele în port național.

–        Cum vedeți perpetuarea portului național în condițiile în care acestea sunt purtate doar de sărbători, iar de obicei stau în sipețel în casa mare a vreunui muzeu?

–        Tradițiile românești au fost dintotdeauna tezaurul nostru. Perpetuarea portului național nu este nimic altceva decât devenirea noastră întru ceea ce suntem. Și aici nu ne referim doar la port vestimentar, ci și la toate tradițiile și obiceiurile poporului român.

–        Intenția de a purta, într-o asemenea zi însemnată,costume tradiționale stilizate, a fost cea de a urma niște tendințe, de a avea o notă de unicitatea sau totuși cea de a contura un anumit mesaj ?

–        Am intenționat a purta straie naționale în ziua cununii, nicidecum mânați de vreun val al ceea ce este „cool” în societatea modernă. Ne-am dorit din tot sufletul să fim ceea ce suntem, români.

–        În ce culori ați picta dragostea?

–         Dragostea se pictează în culorile dragostei, cu toate cele prescrise: cu pace,cu răbdare, cu izbîndă, cu iertare, cu jertfă, cu mângâiere, cu rod de prunci… Și aici am putea enumera infinitul colorit al dragostei.

–         Cât de des într-un cuplu recent căsătorit ”miroase a ceartă”?

–        Credem că din nou nu se fac diferențe, și anume: între lămuriri și ceartă. Lămuririle între soți sunt frecvente și necesare, întrucât prin ele se conturează familia. Iar cearta e de prisos și inutilă. În acest context putem spune că nu ne certăm deloc, dar avem „lămuriri” dese.

–       Aerul, apa, focul şi pământul sunt elementele primordiale ale vieţii, dar care sunt componentele fundamentale pe care se bazează relația voastră?

–        Componentele fundamentale pe care se bazează relația noastră sunt: credința, încrederea, dragostea, răbdarea și înțelegerea.

–        Cum ar arăta o lume în care ar fi doar dragoste?

–        O lume în care ar fi doar dragoste este ceea ce își dorește de fapt omul creștin, să acceadă spre lumea dragostei infinite.

–        Cu ce personaje din romane v-ați asocia?

–        Fiecare viață de familie e originală în felul său, desigur că anumite situații sunt repetitive în întreaga istorie a umanității, de aceea nu  am putea face o asociere cu careva din personajele unui roman.

–         Care este portretul soțului, soției ideale ?

–        Idealizarea, se surpă în căsnicie, se surpă prin suferințe. Iar prin suferințe omul se umanizează.

–        Care este ultimul film pe care l-ați vizionat împreună?

–        Filmul ” Samsara”.

–        Ce ați lua cu voi pe o insulă pustie?

–        E greu de răspuns la o situație în care nu te prea poți pomeni a fi.

–        Cum vedeți familia voastră în viitor?

–        Cu toate cele necesare unei familii, și mai ales cu mulți copii.

–        Spre ce vis mergeți în același pas?

–        Spre veșnicie, întrucât cu toții avem datoria de a plăti cu o moarte.

 Liber TV susține cu pietate faptul că, atât timp cât iubim, trăim cu adevărat! Iubiți și fiți iubiți, dragi cititori!