TOP 10 cele mai importante invenții MADE in ROMÂNIA din istorie

Știați că în fiecare zi, milioane de oameni folosesc stiloul, inventat de un român? Ei bine, fără Petrache Poenaru, acest lucru nu ar mai fi fost posibil. Alte milioane de oameni călătoresc cu avionul, parcurgând distanțe de mii de kilometri în câteva ore datorită unui român și lista poate continua. De aceea, Liber TV te invită să descoperi care au fost invențiile realizate de români, ce au dus la evoluția lumii.

10. Grigore Antipa – diorama

Deși majoritatea presei a preluat informația eronată cum că savantul român Grigore Antipa este inventatorul dioramei, ei bine, acesta doar a revoluționat evoluția dioramei în anul 1906, meritele lui fiind recunoscute în presa internațională de la începutul secolul al XX-lea.

Grigore Antipa a fost un biolog darwist, zoolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român, născut în Botoșani în 1867, care a murit în 1944 la București, fiind părintele spiritual al Muzeului Național de Istorie Naturală, care acum îi poartă numele.

Chiar dacă diorama nu este o invenție 100% românească, savantul român a avut un rol important în modernizarea acesteia. Primele modele realizate erau deficitare, exponatele fiind grupate nefiresc, lucru pe care Grigore Antipa a reușit să îl corecteze. Diorama este o reprezentare spațială a unei porțiuni de peisaj în care sunt poziționate exponatele pentru a oferi vizitatorilor o experiență mult mai plăcută. În majoritatea muzeelor importante ale lumii, se pot găsi diorame realizate după modelul lui Antipa din 1906, chiar și în Muzeul de Istorie Naturală din New York.

9. Ana Aslan – Gerovital

Cine nu a auzit de Gerovital? Doctorul Ana Aslan a reușit să inventeze „elixirul tinerețiii”, evidențiind importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, reușind să o administreze pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de vitamina H3 sau Gerovital. Descoperirea doctorului Ana Aslan a fost brevetată în peste 30 de țări în anul 1952.

De-a lungul anilor, numeroase personalități internaționale au beneficiat de tratamentul Anei Aslan, printre care: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.

Continuarea cercetărilor a dus ca în anul 1980 împreună cu dr. Elena Polovrăgeanu să reușească să breveteze Aslavital, produs la scară internațională, bucurându-se de un real succes.

8. Anastase Dragomir – scaunul ejatabil

În cursul confruntărilor miliare, mii de piloți au reușit să supraviețuiască iminentei prăbușiri a aparatului de zbor pe care îl pilotau, datorită unui român. Acest lucru a fost posibil datorită inginerului Anastase Dragomir.

Inventatorul român a reușit să revoluționeze industria aviatică în domeniul siguranție prin invetarea scaunului catapultabil, împreună cu un alt inginer român, Tănase Dobrescu. Modelul celor doi a fost testat de 2 ori cu succes în 25 august 1929 pe aeroportul Paris-Orly, și ulterior în octombrie 1929 pe aeroportul Băneasa, fiind brevetat anul următor, în Franța.

7. Stefan Odobleja – părintele ciberneticii

Mai puțin cunoscut în România, Ștefan Odobleja este considerat părintele ciberneticii generalizate, cu aplicare în toate ramurile științei. Cu alte cuvinte, fără reușitele omului de știintă român, mare parte din tehnologia prezentă astăzi nu ar fi existat.

Acesta reușește în anii 1938-1939 prin lucrarea sa „Psihologia consonatistă” împărțită în două volume, să stabilească ideile de bază ale ciberneticii. Savantul român reușește să contureze legătura dintre psihologia și fiziologia ființelor vii prin legile: echilibrului, reacției, reversibilității. Norbert Winer, în 1949, reușește să pună în aplicare teoriile lui Odobleja, conform cărora originea ciberneticii se află în psihologie.

6. Victor Babeș – precursorul penicilinei

Deși Alexander Fleming este recunoscut drept inventatorul penicilinei, românul Victor Babeș a avut un rol important în descoperirea cunoscutului medicament. Omul de știință român a fost primul care a semnalat importanța acțiunii inhibante a subsțantelor elaborate de microorganisme, sugerând în același timp că acestea pot fi folosite în scop terapeutic împotriva agenților patogeni.

5. Nicolae Paulescu – insulina

Diabetul este una dintre cele mai răspandite boli cronice din lume, circa 5% din populația globului suferind de diabet. Datorită unui român, Nicolae Paulescu, anual sunt salvați milioane de oameni.

Deși savanții canadieni, Frederick G. Banting și John Macleod au luat Premiul Nobel în 1923 pentru descoperirea insulinei, Nicolae Paulescu este cel care a demonstrat în 1921 pentru prima oară că un hormon secretat de pancreas, numit insulină, determină nivelul glucidelor din organism, acestea aflându-se într-o interdepentență, astfel încât, dacă nivelul insulinei scade, cel al glucidelor crește, cauzând apariția diabetului. Ulterior, omul de știintă român a început să injecteze insulină bolnavilor de diabet, rezultatul fiind unul conform așteptărilor. Din păcate, cum am spus și mai sus, Nicolae Paulescu nu a fost acrediat ca fiind savantul care a inventat insulina, ci doar numit pionier al acesteia mai tarziu, în 1969 ,de către vicepreședintele premiului Nobel.

Neacreditarea omului de știintă român s-a datorat publicării în presa, de specialitate, străină a unui articol în care se menționa de hormonul artificial pancreină, nu insulină. Un alt motiv îl reprezintă capitularea Bucureștiului în 1916, nemaiputând finaliza cercetările, deși se afla în etapa finală a acestora.

4. Nicolae Vasilescu Karpen – Pila karpen

Chiar dacă este mai puțin cunoscut publicului larg din România, Nicolae Vasilescu Karpen a fost un important om de știintă care reușit să creeze o pilă electrică pe principiul perpetuum mobile, principiu ce înseamă că obiectul ar trebui să funcționeze până la nesfârșit, fără a primi o sursă de energie externă.

Savantul român și-a brevetat invenția în 1924 sub denumirea de „pila termoelectrică cu temperatură uniformă”, reușind să o construiască în 1950. Surprinzător sau nu, inventatorul român încă are dreptate cu privire la afirmația sa conform căreai pila lui „va funcționa până la infinit, deoarece aceasta încă funcționează. Invenția lui Karpen se află în patrimonioul statului, găsindu-se într-un seif al Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din București.

Există unele articole de presă, fără dovezi solide însă, care clasează invenția românului Karpen ca fiind un perpetuum mobile de speța a 2-a.

3. Petrache Poenaru – stiloul

Petrache Poenaru este unul dintre cei mai mari inventatori români, reușind în 1827, pe vremea când era student în Franța, să breveteze primul stilou modern.

Un alt lucru interesant despre inventatorul român îl reprezintă faptul că acesta este primul român care a mers cu trenul pe data de 27 octombrie 1831 între orașele Liverpool și Manchester.

2. Ion Cantacuzino – vaccinul antiholeră

Dacă există un domeniul unde românii au fost cu adevărat pioneri, acesta este cel al cercetării, oferind lumii remedii care au dus la salvarea a milioane de vieți. Nu este de mirare că majoritatea tinerilor medici români ajung să fie curtați de către țările occidentale. Probabil că bagajul de cunoștințe lăsat de părinții medicinei române nu este de prisos.

Ion Cantacuzino este considerat pe bună dreptate cel mai important savant din medicină pe care l-a avut România. De-a lungul activități sale vaste de cercetare științică, a inventat vaccinul antiholeric sau Metoda Cantacuzino, iar în 1913 a organizat și condus „marea experință românească” ce a constat în vaccinarea antiholerică masivă în focarele infecțioase.

În perioada Primul Război Mondial a fost numit șef al serviciilor sanitare militare și civile, derulând mai multe campanii de combatere a epidemiei de tifox exantematic.

1. Henri Coandă – motorul cu reacție

Henri Coandă a fost probabil cel mai cunoscut inventator român în lume, considerat de mulți ca fiind pionierul aviației moderne. Fară aportul acestuia, călătoriile transoceanice și astăzi ar fi reprezentat doar un vis. Henri Coandă, în 1910, a construit un avion cu un motor cu reacție, compus dintr-un motor cu patru cilindri, ce putea dezvolta 50 de cai-putere la 1000 turații pe minut, primind denumirea de „Coandă 1910”. Avionul construit de Coandă avea o lungime de 12,5 metri și o avangardă a celor două aripi de 10,3 metri.

Primul test desfășurat pe aeroportul Issy-lex-Moulineaux din Paris, s-a soldat totuși cu un accident, deoarece Henri Coandă a pierdut controlul aparatului de zbor din lipsa experienței, lovindu-se de un zid de la marginea terenului de decolare. Din fericire, inventatorul român nu a pățit nimic grav.

Sursa: esticurios.ro