Fostul președinte al României, Ion Iliescu, ar putea fi urmărit penal. Președintele Klaus Iohannis a semnat un aviz în acest sens
Potrivit anchetatorilor români, ar exista dovezi care să demonstreze că în decembrie 1989, în România a avut loc o lovitură de stat, iar peste o mie de oameni care au protestat în stradă au fost împușcați în urma unei diversiuni puse la cale de cei trei suspecți.
Ion Iliescu şi o parte dintre disidenţii politici au format în decembrie 1989 Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea cu sprijinul armatei. FSN a desemnat apoi un guvern provizoriu condus de Petre Roman. Iliescu a fost preşedintele României până în 1996. A negat mereu că ar fi fost la originea vărsării de sânge de care îl acuză, pe lângă procurori, şi rudele celor care și-au pierdut viața în decembrie 1989.
Gelu Voican Voiculescu, împotriva căruia se îndreaptă aceleaşi acuzaţii de infracţiuni împotriva umanităţii, este cel care s-a ocupat de înhumarea cuplului de dictatori, condamnaţi la moarte după un proces sumar. După Revoluţia din decembrie 1989 a fost viceprim-ministru în primul guvern provizoriu şi responsabil cu controlul serviciilor secrete. Nici el nu se consideră vinovat.
Petre Roman, al treilea acuzat important în ancheta Revoluţiei, a citit din balconul Comitetului Central al Partidului Comunist, prima Declaraţie împotriva dictaturii comuniste, după ce Nicolae şi Elena Ceauşescu fugiseră cu elicopterul. Imediat a devenit membru în Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, care îşi propunea să coordoneze revoluţia şi să instaurareze democraţia. Procurorii spun că împreună cu Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu au întreţinut artificial violenţele pentru a putea să preia puterea.
