Sondajul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, zeci de redacții fiind îndemnate să numească trei instituții publice care fie nu au răspuns în termenul prevăzut de lege la solicitările lor de informație, fie au răspuns evaziv. Jurnaliștii au indicat și motivele invocate de structurile de stat, relatează media – azi.
Astfel, Președinția a fost numită de opt ori de către participanții la sondaj, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) de șase ori. Locul trei în acest clasament a revenit Serviciului Fiscal de Stat (menționat de patru ori).De trei ori au fost citați în sondaj Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Primăria municipiului Chișinău. Cu câte două mențiuni s-au ales Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Serviciul de Informații și Securitate, instanțele de judecată, Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Cancelaria de Stat și Ministerul Economiei și Infrastructurii.O singură dată au fost numiți Biroul pentru Reintegrare, Biroul Național de Statistică, Agenția Proprietății Publice, Serviciul Vamal, ANRE, Agenţia Servicii Publice, Consiliul raional Cahul, Banca Națională a Moldovei și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (comasat); Ministerul de Interne și, separat, Departamentul Poliției de Frontieră, Izolatorul de Detenție Provizorie Chișinău și Centrul cooperare polițienească internațională al Inspectoratului General al Poliției. O singură dată au fost menționați în sondaj Compania Națională de Asigurări în Medicină, Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate și Centrul Național de Medicină Urgentă Prespitalicească. Jurnaliștii au menționat și o întreprindere de stat, dar și societăți pe acțiuni: Î.S. „Poșta Moldovei”, SA Moldovagaz, SA Drumuri.
Motivele de refuz indicate cel mai frecvent
Jurnaliștii au precizat și care au fost motivele pe care le-au invocat autoritățile în cazurile când au refuzat să ofere informațiile solicitate. În nouă cazuri, acestea nu au răspuns la solicitări: „Nu au invocat motive, pur și simplu nu au răspuns la cererea noastră”.
Cel mai des autoritățile au invocat pretextul protecției datelor cu caracter personal (opt cazuri). În două cazuri de refuz s-a făcut trimitere la secretul comercial. Alte motive invocate de reprezentanții statului au fost: „urmează să se documenteze deoarece nu știu despre această problemă”; „agenda încărcată”, „specialistul este în concediu”; „informația e cu plată”, etc.
Motivele de refuz indicate cel mai frecvent
