Despre dragostea față de tradiții sau retrospectiva sărbătorii meșterilor populari „La poalele Țiglei”
În acest an, festivitatea a fost la cea la de-a IX-a ediție și a purtat genericul „Frumoasă haină populară în cuvinte și culori”, având drept obiectiv valorificarea costumului autentic popular național și s-a desfășurat în cadrul programului internațional „CHOICE”- Patrimoniu cultural: Oportunitate pentru sporirea angajamentului civic. Proiectul fiind finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Parteneriatului Estic și implementat de AO „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP).
Festivalul a început la ora 14.00 cu Parada Portului Popular, care a pornit de la Primăria Văsieni spre Muzeul Raional de Istorie și Etnografie „Anatol Candu”.
La ora 15:00 a avut loc vernisajul expoziției ANNO-timpurile lui Vasile Botnaru.
Evenimentul a culminat cu un recital al interpretei Geta Burlacu, cu începere de la ora 19:00, după care oaspeții și participanții s-au prins în Hora Satului.
Și iată că ieri tradiția a fost pusă în capul mesei – la loc de cinste, la fel de colorată, prețioasă și autentică precum obișnuia să fie. Liniștea satului era într-o armonie perfectă cu cântecele pe care le fredonau ansamblurile. Amalgamul de peisaje minunate ofereau un fundal de nedescris horelor.
”La Văsieni știm să ne păstrăm tradiția. Aici sunt multe talente”, cu aceste cuvinte m-a întimpinat un bătrân, care-și purta costumul popular cu mândrie.
De la mic la mare, toți își etalau iile: ”Aceasta este haina sufletului meu”, mi-a spus vesel unul dintre vizitatori.
Persoanele prezente la festival au avut ocazia să admire frumoasa expoziție de meșteșuguri și lucrurile cele mai de preț din lada de zestre a neamului.
Punctul culminat al evenimentului l-a constituit concursul ”Casa mare”, în care participanții au dat dovadă de cunoașterea tradiției de amenajare a acesteia.
Ceea ce m-a impresionat în cadrul acestui eveniment au fost istoriile, istoriile oamenilor și a lucrurilor pe care le-au expus cu ostentație.
Am cunoscut-o pe Maria Curnic, în vîrstă de 65 de ani, care a fost timp de 40 de ani educatoare. Dumneaei mi-a povestit că țese din copilărie și că asta îi oferă liniște. După ce am tot discutat mi-au atras atenția câteva lucruri pe care le avea expuse și față de care mi-am manifestat interesul. În cele din urmă am reușit să admir un costum popular bărbătesc deosebit prin frumusețea și importanța sa:
”Acesta este costumul bărbatului meu, el a decedat acum 15 ani, iar eu îl păstrez. Păstrez foarte multe lucruri, amintiri…Covorul pe care îl vedeți în spate are o sută de ani, aceste prosoape sunt brodate de fiica mea, iar țolurile de aici le am de la mama. La noi acasă mama a țesut tot timpul. Aveam o gospodărie mare și ea folosea doar materiale naturale- lână vopsită cu cojă de nucă, de ceapă. Acum copiilor nu le prea plac manufacturile, își pun ei de-ale lor, dar eu tot așez o horboțică să se întrevadă de desubtul cuverturii sau pe pernă, astfel mi se luminează casa. Îmi amintesc că în copilărie, dacă s-e strica vreo bluziță, o despleteam și făceam cojocele, la fel fac și acum. ”
Având un băiat și două fete, Maria Curnic le-a transmis copiilor dragostea față de frumos, una dintre fiice locuiește în Italia și este etnograf, cealaltă trăiește în Canada, plecând acolo să-și facă doctoratul, și este artistă.
Pe un scaunel stătea îngândurată o doamnă cu părul cărunt, care a fost profesoară și curând își va sărbători cea de-a 90-a aniversare. Pe un umerar și-a aranjat rochia de mireasă albă, deja îngălbenită de timp și soare, ”ca să o vadă lumea”. De câte ori o privea, de atîtea ori zâmbea nostalgic cu ochii înlăcrimați.
M-am ridicat un pic în deal și într-o altă ”Casă Mare” am avut reușit să văd un război de țesut și un gramofon care încă funcționa, dar care avea nevoie de o placă nouă.
Măiestria meşterilor populari a fost apreciată de un juriu competent, care a examinat cu atenţie fiecare colecţie.
”Casa Mare” a dat dovadă că este una tradițională, iar poporul român se mândrește cu o varietate de tradiții și obiceiuri care merită valorificate an de an ” a declarat Corina Bezer, cofondatoare ”ODIP”.
Maria Cristea, Meşter Faur ne-a relatat: ” Posibil că sunt o persoană un pic mai ”incomodă” când particip la concursurile respective. Nu că ”aș căuta nod în papură”, dar caut tradiția noastră. În ultimul timp, toate broderiile, croșetările, undeva au deviat de la normă, de la tradiție și eu, de fiecare dată încerc, nu din rea intenție, să caut tradiția. Totuși trebuie să revenim la tradiție, pentru că am avut lucrări extraordinar de frumoase pe care ar trebui să le reluăm ca model și să le perpetuăm.”
În finalul sărbătorii, cei mai buni meşteri s-au ales cu, diplome și trofee însoțite de premii bănești. Menționăm că pentru locul I s-au acordat 3000 de lei, locul II-2000 de lei și pentru locul III-1000 de lei.
”Dar fiind faptul că aceste colective vin an de an, am hotărât să le stimulăm și financiar, acordându-le mici premii bănești” a ținut să menționeze primarul satului Văsieni, Sergiu Candu.
Svetlana Pociumban, șef direcție generală Politici Culturale, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a venit cu un mesaj de mulțumire la finalul evenimentului: ”Vreau să mulțumesc participanților pentru efortul depus și să le doresc organizatorilor ca acest festival să se dezvolte și să fie, de la ediție la ediție, tot mai reușit, mai bine organizat și tot mai frumos.”
Un moment-surpriză a fost inițiat de Elena Ețcu, Președinte al A.O. Etnogalaxya, care le-a făcut cadou fetelor din ”ODIP” câteva costume populare:
”De câțiva ani deja, împreună cu familia mea, mergem cu o deviză: ”Ori vorbește cum ți-i portul, ori te poartă cu ți-i vorba!” Deci, dacă suntem români, cum zicem noi moldoveni, atunci să vorbim corect și să purtăm haine corespunzător. Tinerii de la ”ODIP” impresionează prin activitățile pe care le fac și de aceea mi-am luat angajamentul ca la fiecare ediție a festivalului, să îmbrăcăm organizatorii aceștia tineri și curajoși în port popular”
Dansuri populare, cântece patriotice, recitaluri de poezie și voie, toate s-au împletit aidoma unei cununi și au reușit să ofere sărbătorii suflet, iar tradiției aripi.
Organizatorii acestei ediții au fost: Muzeul Raional de Istorie și Etnografie „Anatol Candu” din Văsieni, AO „Onoare, Demnitate și Patrie”, cu sprijinul Primăriei Văsieni, Secției Cultură Ialoveni și Ministerului Culturii.
